Fostul vicepresedinte american Al Gore, devenit duminica seara star al ceremoniei premiilor Oscar pentru semnalul sau de alarma in privinta pericolelor incalzirii globale, ar putea intra in cursa pentru Casa Alba. Alegerile prezidentiale din 2008 vor fi cele mai scumpe din istoria Statelor Unite, costul acestora putand depasi, potrivit analistilor, 1 mld. dolari. Un candidat la nominalizarea din partea partidului sau pentru Casa Alba nu va fi luat in seama de nimeni, daca nu strange cel putin 100 mil. dolari, apreciaza analistii.
In timpul ceremoniei premiilor Oscar, Al Gore - protagonistul unui documentar despre incalzirea globala care a luat Oscarul - a glumit spunand ca se va lansa in cursa pentru alegerile prezidentiale din 2008. Premiul a relansat speculatii care vor creste in intensitate spre sfarsitul anului, pentru ca numele lui Al Gore a fost anuntat si printre posibilii castigatori ai premiului Nobel pentru pace. Gore declarase anterior ca nu vrea sa candideze, mai ales dupa ce in 2000 a fost nevoit sa se recunoasca invins in fata lui George W. Bush in urma unei batalii juridice ale carei ecouri nu s-au stins inca. The Economist insa il citeaza pe James Carville, consilier politic al lui Bill Clinton, care a afirmat ca va fi dificil pentru Gore sa reziste presiunii crescande pentru a intra in cursa pentru prezidentiale.
Pentru un mare numar de analisti politici, Al Gore, in varsta de 58 de ani, este candidatul perfect care ar putea culege laurii dupa ce favoritii democratilor Hillary Clinton, Barack Obama si John Edwards se vor fi epuizat la capatul campaniei care se anunta a fi cea mai lunga si cea mai scumpa din istoria SUA, conform declaratiei lui Michael Tone, fost presedinte al Comisiei Federale Electorale (FEC), o agentie independenta care se ocupa de monitorizarea finantarii campaniilor electorale.
Capacitatea candidatilor de colectare de fonduri constituie un atu major in politica americana, iar cursa pentru voturi s-a transformat in cursa pentru dolari, mai ales dupa 1970, cand fondurile publice au fost acceptate in lista cu sursele de fonduri. Pana in acel an candidatii la posturile publice in Statele Unite dispuneau de patru surse de fonduri: (1) Cetateni, persoane private, care fac propriile lor contributii; (2) partidele politice din care fac parte; (3) grupuri de interese, de obicei contribuind prin comitete de actiune politica (PACs); (4) resursele personale si familiale ale candidatilor. Impactul tot mai mare al mass-media si profesionalizarea politicului au dus la campanii electorale din ce in ce mai scumpe.
Actuala campanie, ca si cea din 2004 confirma teza "campaniei permanente" lansate de jurnalistul american Sidney Blumenthal la sfarsitul anilor 1980. Blumenthal vedea in noul tip de campanie electorala un ciclu interminabil de colectare de fonduri, organizare de sondaje si acoperiri media ale candidatilor. Intr-o decizie a sa din 1976, Curtea Suprema a Statelor Unite a respins orice limitare a fondurilor pe care le-ar putea folosi un partid politic pe parcursul unei campanii electorale. Curtea declarase atunci ca limitarea cheltuielilor ar putea fi echivalenta cu limitarea posibilitatii de comunicare cu votantii, ca urmare transformandu-se intr-o restrictie a libertatii de exprimare. Incepand din 1976, principalii nominalizati ai partidelor primeau automat o subsidie electorala generala. In 2000, de exemplu, George W. Bush si Al Gore au cheltuit 607 milioane de dolari, in timp ce candidatii pentru Congres au cheltuit in jur de un miliard de dolari. In 2004, atat John Kerry, cat si George Bush au intrat in cursa cu 75 de milioane de dolari in spate, colectate din fonduri publice.
Michael Toner, membru al FEC, a declarat recent ca acei candidati la nominalizarea din partea partidului care nu strang cel putin 100 de milioane de dolari pana la sfarsitul lui 2007 nu vor fi luati in serios nici de donatorii majori, nici de mass-media. Actuala campanie electorala a facut deja si prima victima: un candidat la nominalizarea din partea partidului democrat pentru presedintie, fostul guvernator de Iowa Tom Vilsack (56 de ani), a renuntat sa mai candideze, acuzand lipsa de mijloace financiare. Alegerile din 2004 au batut toate recordurile in materie de finante, dar cele din 2008 vor fi si mai costisitoare, putand sa depaseasca suma de un miliard de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
