Maratonul electoral organizat pentru alegerea noului Parlament European, marcat de un masiv absenteism, indica sanctionarea celor mai multe dintre formatiunile aflate la putere si a celor mai importanti lideri europeni: Tony Blair, Jacques Chirac, Gerhard Schroeder, Silvio Berlusconi.
In Germania, alegerile europene au fost un adevarat fiasco pentru social-democratii cancelarului Gerhard Schroeder. Cu 21,5% din voturi, social-democratii inregistreaza unul dintre cele mai slabe rezultate inregistrate din istoria acestui partid. Spre deosebire de formatiunea cancelarului german, opozitia conservatoarea din Germania a obtinut un procent dublu, 44,8% din sufragii.
In Franta este o situatie asemanatoare, singura diferenta consta in faptul ca au fost sanctionate fortele de dreapta, aflate la guvernare, in timp ce partidele de stanga inregistreaza o crestere importanta. Uniunea pentru Miscarea Populara, formatiunea presedintelui francez Jacques Chirac, a suferit o a doua infrangere in acest an (prima la alegerile regionale din martie), obtinand 16,6% din voturi. In schimb, socialistii francezi au castigat 28,9% dintre sufragii, un rezultat surprinzator de bun si pentru analisti.
Vot-sanctiune a fost si impotriva Partidului Laburist din Marea Britanie, condus de Tony Blair. Primele rezultate date ieri publicitatii indicau faptul ca laburistii au obtinut la alegerile europene cu opt procente mai putin decat conservatorii. Insa, la alegerile locale, organizate in Marea Britanie o data cu scrutinul european, Partidul Laburist a suferit o infrangere usturatoare, clasandu-se abia pe locul trei.
In ceea ce-l priveste pe premierul italian Sivio Berlusconi, analistii apreciaza ca ar fi vorba mai degraba de un esec personal al acestuia. Forza Italia, partidul condus de premierul italian a obtinut cel mai slab scor de la infiintarea sa, in urma cu zece ani, 20,5% din sufragii spre deosebire de aliatii sai de centru-dreapta.
Irlandezul Bertie Ahern, social-democratul suedez Goeran Persson, liberalul belgian Guy Verhofstadt si conservatorul austriac Wolgang Schuessel, au fost de asemenea sanctionati electoral, ca, de altfel, cele mai multe dintre guvernele celor zece state primite in Uniunea Europeana la 1 mai. Exceptie au facut socialistii spanioli ai lui Jose Luis Rodriguez Zapatero, dreapta elena condusa de Costas Caramanlis, conservatorul Jean-Claude Juncker, din Luxemburg, care si-au conservat pozitiile.
Scrutinul european a fost dominat de interesele nationale, iar alegatorii care s-au prezentat la urne au fost exponentii acestora. Participarea britanica la razboiul din Irak a fost principala cauza a infrangerii suferite de laburistii din Marea Britanie. Totusi, opozitia fata de razboiul din Irak manifestata de Jacques Chirac si Gerhard Schroeder nu au ajutat formatiunile acestor politicieni, care au fost sanctionate pentru reformele economice nepopulare pe care le-au promovat.
Alegerile, subminate de Campionatul European
Alegerile europene au fost cele mai lipsite de entuziasm din istoria Uniunii Europene, scria ieri presa internationala. Unul dintre motivele prezentei scazute la urne era considerat concurenta mediatica reprezentata de Campionatul European de fotbal.
Conform unei statistici realizate de Institutul EOS Gallup, participarea la alegeri nu a depasit, pe intreg teritoriul Uniunii Europene, 44,2 %, fiind cu aproape sase procente mai redusa decat la scrutinul din 1999. Cea mai scazuta prezenta la urne (media este 26%) s-a inregistrat in randul noilor membri ai comunitatii europene desi alegerile s-au organizat la numai sase saptamani de la extinderea UE. Conform rezultatelor partiale, 80% dintre polonezi au absentat de la vot, insa recordul in acest sens revine slovacilor, dintre care doar 16% au mers la urne.
Totodata, alegerile de la sfarsitul saptamanii confirma puterea euroscepticilor in viitorul Parlament European, care vor reprezenta, potrivit sondajelor, 15% din hemiciclul de la Strasbourg. Euroscepticii au obtinut rezultate bune in Suedia, Marea Britanie, Polonia, Republica Ceha.
Totusi, rezultatele cunoscute pana ieri indicau faptul ca formatiunile de dreapta isi vor conserva cea mai importanta pozitie in Parlamentul European, in detrimentul fortelor de stanga, clasate pe locul doi. In urma alegerilor de la sfarsitul saptamanii, istorice prin amploarea lor, au fost desemnati 732 de parlamentari europeni, pentru un mandat de cinci ani.
Alegerile europene au fost marcate de un succes important al partidelor eurosceptice atat in vechile cat si in noile state membre UE. Ponderea lor in hemiciclul de la Strasbourg va fi de 15%.
Succesul neasteptat al euroscepticilor ar putea determina in Parlamentul European un curent de opinie nefavorabil continuarii procesului de extindere al UE. Insa, tehnic, euroscepticii nu vor putea bloca integrarea Romaniei si Bulgariei, state aflate in proces de negociere cu Comisia Europeana. Ponderea mare a euroscepticilor constituie, de asemenea, o problema in conditiile in care UE se pregateste sa aprobe proiectul de Constitutie, iar euroscepticii sunt hotarati sa blocheze orice concesie care ar putea conduce la aparitia unui stat supranational.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
