Politică externă

Un deceniu de la 9/11: americanii şi-au făcut dreptate prin doborârea lui Bin Laden, dar preţul plătit este mare

Un deceniu de la 9/11: americanii şi-au făcut dreptate prin doborârea lui Bin Laden, dar preţul plătit este mare

Un deceniu de la 9/11: americanii şi-au făcut dreptate prin doborârea lui Bin Laden, dar preţul plătit este mare

Autor: Bogdan Cojocaru, Paul Comşa

09.09.2011, 00:04 927

"Lumea s-a schimbat într-un mod notabil, în măsura în care violenţei i s-a răspuns cu violenţă. În numele securităţii s-au îngrădit drepturi civile. În mod ironic, pentru cetăţenii marilor democraţii proiectul lui Usama bin Laden a reuşit pentru că le-a făcut viaţa mai dificilă. Democraţia arată mai prost decât înainte de 11 septembrie", spune analistul politic Daniel Barbu.

SUA, cea mai mare putere econo­mică şi militară a lumii, par că s-au îmbarcat într-un război fără limite împotriva terorismului, iar un copil de trei ani figurează pe o listă cu persoane cu risc a guvernului american doar pentru că are un nume cu semnificaţii profunde pentru lumea islamistă.

Cea mai izbitoare schimbare este apariţia în SUA a unei mentalităţi de garnizoană, spune Robert Crews, expert în reţele musulmane al prestigioasei Universităţi Stanford.

Război fără sfârşit

"În numele securităţii, Washing­tonul s-a îmbarcat în 2001 într-un război fără limite, fără sfârşit. Politicienii au cerut intervenţii în Afganistan, Irak, Pakistan, Yemen şi Libia pentru sigu­ranţa Americii. Între timp, aceste politici au adus moartea a sute de mii de irakieni şi a zeci de mii de afgani. Domneşte o stare perpetuă de haos", explică Crews.

SUA au devenit mai intolerante şi mai puţin curioase în legătură cu lumea din afara zidurilor garnizoanei, adaugă el. Legiuitorii au introdus legi mai aspre împotriva imigranţilor şi au demonizat Islamul.

"Studiul limbilor străine, al istoriei, literaturii şi artei - cunoştinţe care ar pu­tea ajuta un dialog cu «barbarii» este în mare parte ignorat. Izolaţi în lumea lor insulară, americanii îşi imaginează că tehnologia - dronele, computerele şi smartphone-urile vor face lumea mai sigură pentru ei indiferent care ar fi costurile pentru străini. Tragediei din statul garnizoană i-a urmat deziluzia", mai spune Crews.

Dovadă că SUA trăiesc într-o stare perpetuă de frică este şi avertismentul re­cent lansat de Casa Albă care pune în gardă americanii din străinătate contra ame­ninţării teroriste, notează Le Monde.

Isteria securităţii

La zece ani după atentatele de pe 11 septembrie numele fiului în vârstă de trei ani al lui Priya Satia - expert în război, tehnologie şi cultură - se află pe lista neagră a Departamentului pentru Securitate Naţională.

"Problema este numele lui, Kabir, care în arabă înseamnă «Măreţ». Dar numele are semnificaţii speciale în sub­continentul indian, referindu-se la un poet mistic medieval îndrăgit de hinduşi, musulmani şi şiiţi. Dar departamentul este surd, orb şi mut la astfel de subti­lităţi culturale şi, probabil, la vârstă", spune Satia.

Pentru că este pe lista nea­gră, Kabir trebuie să treacă prin proceduri speciale de verificare la controalele vamale.

"Când voi clarifica în faţa auto­rităţilor statutul băiatului, numele lui nu va fi pur şi simplu tăiat de pe lista neagră, ci va fi inclus pe o listă specială cu in­divizi care nu sunt terorişti, dar al căror nume sună a nume de terorişti", ironi­zează ea procedurile autorităţilor ame­ricane.

Dar cel mai mare impact al eve­nimen­telor 9/11 este probabil consoli­darea convingerii că lumea este împăr­ţită între civilizaţiile vestică, islamică, hindusă şi est-asiatică şi că între aceste civilizaţii există tensiuni şi conflicte intriseci, explică Lisa Blaydes, expert în politicile din Orientul Mijlociu.

Evenimentele de pe 11 septembrie şi violenţele care au urmat în lumea întreagă, comise atât de terorişti, cât şi de gu­­verne, au plantat sămânţa neîn­crederii şi fobiei între naţiunile lumii, adaugă Blaydes.

Cei doi oameni care au schimbat faţa lumii pentru totdeauna

George W. Bush - una din figurile controversate ale istoriei SUA

"Tipul a murit. Asta este bine", a fost prima reacţie pe care a avut-o fostul preşedinte al SUA George W. Bush când a aflat de moartea lui Usama bin Laden. Pare puţin pentru un om care, în timpul mandatului său de opt ani, a antrenat ţara în două dintre cele mai costisitoare războaie din istoria sa şi în tot acest timp a pledat vehement în favoarea luptei împotriva flagelului terorismului.

"Nu am resimţit nicio mare fericire. Sau jubilare", a afirmat George W. Bush într-un interviu acordat pentru National Geographic. După atentatele de la 11 septembrie 2001 acelaşi om angaja armata americană şi forţele aliaţilor într-un război care nu s-a încheiat nici în ziua de azi.

La scurt timp după invadarea Afganistanului, stat considerat responsabil pentru atacurile împotriva turnurilor gemene, Bush a declanşat războiul din Irak, despre care a afirmat că face parte din lupta împotriva terorismului. Deşi popular în timpul primului său mandat, George W. Bush rămâne o figură controversată în istoria Statelor Unite.

Perioada în care acesta a fost preşedinte a fost presărată cu uriaşe pierderi de vieţi omeneşti şi de bani înregistrate de pe urma celor două războaie, cu numeroase ezitări în politica externă, cu ani marcaţi de încetinirea creşterii economice şi de recesiuni şi cu o criză financiară care s-a declanşat în vara lui 2007 şi ale cărei efecte se resimt şi astăzi. Bush încă rememorează imaginile dezastrului: "M-am simţit cel mai neputincios în momentul în care am văzut oameni (din World Trade Center - n. red.) sărind pe geam, iar eu nu puteam face nimic pentru ei".

Fantoma lui Bin Laden îi bântuie încă pe americani

Americanilor le-a trebuit un deceniu pentru a-şi elimina cel mai mare inamic şi pentru a răzbuna victimele atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Pe 1 mai 2011 Usama bin Laden, şeful al-Qaida, a fost ucis într-un imobil din apropierea capitalei Pakistanului, Islamabad, după aproape zece ani în care a fost ţinta operaţiunilor speciale americane. Moartea lui Bin Laden a însemnat enorm pentru americani, fiind văzută drept o victorie împotriva terorismului şi cel mai important succes al serviciilor secrete.

Bin Laden a fost principala faţă a terorismului fără disciminare şi un exemplu despre cum religia poate fi utilizată pentru a manipula în scopuri politice. El şi organizaţia pe care o conducea au reprezentat un punct de cotitură în istoria modernă a lumii. După atacurile de la 11 septembrie oamenii au devenit mai conştienţi de ameninţarea terorismului.

Căderea World Trade Center, un simbol al puterii economice a SUA, a declanşat o reacţie în lanţ şi noul mileniu a îmbrăcat haina luptei împotriva flagelului terorismului. Anii care au urmat au fost presăraţi cu războaie costisitoare în Afganistan şi Irak şi cu numeroase atentate care au zguduit marile capitale ale lumii.

Totuşi, asasinarea lui Bin Laden, deşi o reparaţie morală pentru familiile celor ucişi în atentate, este departe de a fi încheiat războaiele împotriva terorismului şi, în particular, împotriva al-Qaida. De altfel, comandamentul general al reţelei teroriste ameninţă că îl va răzbuna pe Bin Laden.

Firul evenimentelor deceniului 2001-2011

2001

Au loc atacurile de pe 11 septembrie. Un număr de 19 terorişti deturnează patru aeronave comerciale, dintre care două lovesc turnurile gemene ale World Trade Center din oraşul New York, iar unul se izbeşte de clădirea Pentagonului, centrul de comandă al apărării SUA, din Washington. Al patrulea avion se prăbuşeşte în statul Pennsylvania.

Pe 7 octombrie este lansată operaţiunea militară "Enduring Freedom". SUA şi statele aliate ocupă Afganistanul ca răspuns la atacurile de pe 11 septembrie. Operaţiunea înglobează alte mici operaţiuni destinate eliminării terorismului global.

Pe 26 octombrie este promulgată de către preşedintele George W. Bush legea "U.S.A. Patriot Act". Aceasta conferă responsabililor cu securitatea o autoritate mai mare în a monitoriza comunicaţiile şi a colecta informaţii.

2002

Pe 11 ianuarie se deschide închisoarea Guantanamo Bay, unde sunt încarceraţi suspecţii de terorism.

Pe 12 octombrie are loc atacul sinucigaş cu bombă de la Bali, cel mai sângeros atentat din istoria Indoneziei, în care sunt ucise 202 persoane, majoritatea străini.

Pe 25 septembrie este înfiinţat în SUA Departamentul pentru Securitate Naţională.

2003

Pe 20 martie este demarată operaţiunea "Iraqi Freedom". SUA şi statele aliate invadează Irakul în încercarea de al înlătura de la putere pe Saddam Hussein, acuzat de SUA că deţine arme de distrugere în masă. Pe 1 mai Bush anunţă încetarea operaţiunilor majore de luptă.

Pe 13 septembrie este capturat Saddam Hussein.

2004

Pe 11 martie au loc atentatele cu bombă de la din Madrid, prin care este atacat sistemul feroviar.

Sunt ucise 180 de persoane şi rănite 1.800.

Pe 2 noiembrie au loc alegerile prezidenţiale în SUA, în care George W. Bush câştigă cel de-al doilea mandat.

2005

Pe 30 ianuarie în Irak au loc primele alegeri multi-partid din ultimii 50 de ani.

Pe 7 iulie au loc atentatele din Londra, unde a fost vizat sistemul de transport public. Sunt ucise 50 de persoane şi rănite alte 700.

2006

Pe 30 decembrie este executat Saddam Hussein.

2007

Statele Unite ajung să cheltuiască 8,4 mld. dolari pe lună cu războiul din Irak în ciuda opoziţiei în creştere a americanilor faţă de război.

2008

Pe 4 noiembrie au loc în SUA alegeri prezidenţiale, câştigate de Barack Obama.

Pe 26 noiembrie au loc mai multe atacuri teroriste în India, în Mumbai, în urma cărora 164 de persoane îşi pierd viaţa, iar 300 sunt rănite.

Pe 5 noiembrie un extremist musulman ucide cu focuri de armă 13 persoane la baza armatei SUA Fort Hood.

2009

Pe 27 martie Obama anunţă o nouă strategie de luptă în Afganistan şi Pakistan.

2010

Pe 18 august sunt retrase trupele combatante americane din Irak. În urmă rămâne o forţă de tranziţie de

50.000 de soldaţi americani.

În noiembrie NATO convine planuri de a ceda treptat controlul securităţii forţelor afgane până în 2014.

Pe 18 decembrie începe şirul de evenimente cunoscut sub numele de primăvara arabă.

2011

Pe 2 mai este ucis liderul terorist Usama Bin Laden într-un raid pe timp de noapte asupra taberei sale din Abbottabad, Pakistan. Bin Laden este considerat ca fiind creierul atacurilor de pe 11 septembrie 2001.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO