• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.5448
  • Leu / USD4.3202
Politică

Politicienii au ajuns să se bată pe voturile celor pe care i-au alungat din România

Politicienii au ajuns să se bată pe voturile celor pe care i-au alungat din România

Autor: Adelina Mihai

21 aug 2012 2543

Administrarea dezastruoasă a ţării a în­jumătăţit numărul de salariaţi în 20 de ani şi a trimis aproape trei milioane de români în străinătate în ultimul deceniu, însă lupta pentru nu­mă­rul de votanţi de la referendumul pentru demi­terea preşedintelui Traian Băsescu îi are acum în prim-plan pe românii plecaţi la muncă în Vest.

Institutul de Statistică a dat ieri verdictul: între 2002 şi 2011 populaţia României a scăzut cu 2,6 milioane de locuitori, până la 19,04 milioane locuitori, conform datelor preliminare ale recen­sămân­tului din octombrie 2011 validate ieri. În cursul zilei de astăzi, Curtea Constituţională va lua o decizie privind validarea sau invalidarea referendumului de demitere a preşedintelui suspendat Traian Băsescu, după ce a primit de la Guvern o listă actualizată a listelor electorale permanente, în care se precizează că 3 milioane de români au domiciliile în străinătate.

"Trăim într-o ţară pe care nu o putem administra. Forţa de muncă, cel mai valoros activ al României, generează profituri în Spania şi Italia, în loc să fie folosită în România, şi astfel să se facă rost de bani pentru drumuri, spitale şi case. Nu din cauza lipsei de oportunităţi au plecat milioane de români la muncă în străinătate, ci din cauza managementului economic prost făcut de clasa politică", este de părere Adrian Crivii, preşedintele firmei de consultanţă Darian. El spune că România a ajuns o ţară exportatoare de forţă de muncă ieftină, iar boom-ul economic din 2006 - 2007 a fost susţi­nut în mare parte şi de remiterile românilor plecaţi la muncă în străinătate, care obişnuiau să trimită în ţară miliarde de euro anual rudelor.

Aproape două milioane de români au plecat la muncă în Italia şi în Spania în ultimii ani, numărul acestora crescând de peste zece ori în ultimii 5 - 10 ani. Numai în Spania, de exemplu, lucrau în 2010 aproape 830.000 de români, de 12 ori mai mulţi decât în 2002. Pe de altă parte, din 1990 până în prezent, din economie au dis­părut 3,9 milioane de sala­riaţi, adică aproape jumătate din efectivul total de angajaţi din economie, pe fondul dezindustrializării şi al închiderilor de fabrici. În prezent, nu­mărul de salariaţi este de 4,25 milioane de persoane, cu peste 500.000 mai puţini decât la începutul crizei, în contextul în care populaţia ocupată este tot de nouă milioane de persoane.

Sărăcia şi lipsa locurilor de muncă au determinat migraţia masivă a românilor în străinătate, spune Victoria Stoiciu, coordonator de proiecte în cadrul Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung, care a realizat anul trecut studiul "Impactul crizei eco­nomice asupra migraţiei forţei de muncă române".

"Mi se pare uşor imoral ca acum să se facă apel la voturile românilor din străinătate care au fost nevoiţi să plece din ţară, după ani în care guvernele au avut strategii de supravieţuire individuală, fără să promoveze politici pentru migranţii români, cum ar fi oferirea de facilităţi pentru cei care se întorc acasă. Principalele motive invocate de românii care au plecat la muncă în străinătate, rezultate atât din cercetările calitative, cât şi din cele cantitative, sunt absenţa locurilor de muncă şi salariile mici din România", a mai spus Victoria Stoiciu.

În ultimul deceniu românii plecaţi la muncă în străinătate au trimis acasă peste 53 de miliarde de euro sub formă de remiteri, însă sumele au scăzut semnificativ în anii de criză, potrivit datelor publicate de BNR. Anul de vârf a fost în 2008, cu 8,64 miliarde de euro trimise în ţară.

"Un procent semnificativ de români spun că s-au menţinut pe linia de plutire în perioada recesiunii cu ajutorul banilor trimişi de rudele plecate în străinătate, având în vedere că politicile guver­namentale nu s-au concentrat decât pe măsuri de austeritate în această perioadă", mai explică Victoria Stoiciu.

Nu de aceeaşi părere în privinţa fenomenului migraţiei este şi profesorul Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor şi actualul consilier al premierului Victor Ponta, care spune că, indiferent dacă economia României îşi păstra trendul de creştere în ultimii ani, nu s-ar fi putut stopa fluxul migraţiei.

"Populaţia din statele din Europa Centrală şi de Est a migrat masiv după căderea Zidului Berlinului, poate mai puţin din Cehia şi Slovacia, faţă de cea din România şi Bulgaria. Chiar dacă s-ar fi creat mai multe locuri de muncă, populaţia tot ar fi emigrat, pentru că diferenţele salariale sunt foarte mari. Migraţia este caracteristică economiilor emergente, unde veniturile şi productivitatea nu sunt atât de ridicate", a mai spus Daniel Dăianu.

Incoerenţă statistică

Ieri premierul Victor Ponta a anunţat că, din datele de la Ministerul Admi­nistraţiei şi Internelor şi de la Ministerul Afacerilor Externe, 34.654 de persoane urmează a fi radiate de primari din listele electorale permanente utilizate la refe­rendum, 512.379 au actele de identitate expirate, în timp ce 3.052.397 sunt în străinătate (din care nu se ştie exact numărul minorilor). Acestea sunt datele pe care le-a transmis Curţii Constituţionale, pe baza cărora judecătorii vor lua decizia validării sau invalidării referendumului.

Statistica a confirmat ieri rezultatele preliminare ale recensământului, populaţia stabilă din România fiind de 19,04 milioane de persoane, în scădere cu 2,6 milioane de persoane comparativ cu statisticile din 2002.

Deşi Vergil Voineagu, şeful INS, spune că rezultatele recensământului nu au legătură cu referendumul, discuţiile privind incoerenţa statisticilor au revenit în ultima perioadă. Motivul? La referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, cvorumul alcătuit din persoanele aflate pe listele electorale permanente a fost declarat la 18,2 milioane de persoane cu drept de vot, pe baza datelor provenite de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (Ministerul de Interne).

"Foarte multă incoerenţă şi fluiditate a legilor a generat conflictul politic, pentru că nu se poate ca într-o ţară să nu se ştie populaţia sau numărul de alegători. Aceasta este treaba Biroului Electoral Central, care lucrează din patru în patru ani, dar care trebuie să îşi actualizeze listele în această perioadă, pentru că interpretările legislative sunt folosite în funcţie de interesul politic", a mai spus Adrian Crivii de la firma de consultanţă Darian.

Decizia Curţii Constituţionale privind referendumul nu va avea efecte pozitive indiferent de rezultat, iar o eventuală invalidare a acestuia va intensifica tensiunile politice, spun analiştii.

"Revenirea la putere a preşedintelui suspendat Băsescu ar intensifica probabil luptele politice. Validarea referendumului, care ar conduce la demiterea sa, ar declanşa alegeri prezidenţiale anticipate, ar creşte nivelul potenţialelor derapaje fiscale şi, mai mult, ar putea atrage noi critici din exterior", a explicat Vlad Muscalu, senior economist în cadrul ING Bank, într-o analiză transmisă ieri de bancă, citată de Mediafax.

Pe de altă parte, profesorul Daniel Dăianu reaminteşte că, dincolo de criza politică, nu ar trebui să uităm că este an electoral, iar astfel de perioade generează peste tot în lume incertitudini.

"În anii electorali investitorii stau, de regulă, în expectativă pentru a vedea cine va fi la guvernare şi ce schimbări vor exista în programul economic. Indiferent de cine va veni la putere, dosarele mari ale României - companiile de stat, reforma sănătăţii sau creşterea încasărilor ficale - trebuie continuate, iar toţi politicienii ştiu că, de exemplu, în România nu se poate aplica o creştere substanţială a taxelor şi impozitelor", mai spune profesorul Dăianu.

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri: 4.7627
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri: 4.3164
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri: 5.5297
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: 4.3386