Politică

Premierul Boc sacrifică şase miniştri pentru a rămâne la guvernare. Surpriza: destrămarea tripletei Blaga-Videanu-Berceanu

Premierul Boc sacrifică şase miniştri pentru a rămâne la guvernare. Surpriza: destrămarea tripletei Blaga-Videanu-Berceanu

Cine vine

Finanţe: Gheorghe Ialomiţianu (51 de ani)

  • Gheorghe Ialomiţianu a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai şiare mai multe "atestate" de la Institutul Internaţional deAdministraţie Publică din Paris, de la Direcţia de Control FiscalEst-Franţa, de la Direcţia de Taxe din Suedia.
  • În perioada 1997-2008 a lucrat la Direcţia Generală aFinanţelor Publice Braşov, fiind director general şi apoi directorexecutiv adjunct, cunoscând astfel îndeaproape legislaţia fiscalăşi problemele legate de aplicarea acesteia.
  • Este şi vicepreşedinte al Consiliului superior al CorpuluiExperţilor Contabili.
  • Din 2008 este deputat PDL ales la Braşov. Are funcţia devicepreşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.
  • Ca parlamentar a avut 112 luări de cuvânt în plen în 52 deşedinţe.
  • În ultimele luni el a avut o serie de apariţii în presă cuexplicaţii privind măsurile de austeritate luate de executiv -tăierile de salarii şi majorarea TVA.

Economie: Ion Ariton (54 de ani)

  • Ion Ariton este din 2008 preşedintele Comisiei de buget-finanţedin Senat şi, potrivit informaţiilor din presă, poate fi consideratun apropiat al lui Vasile Blaga, unul dintre cei mai puternicioameni din PDL.
  • Este absolvent al Universităţii din Timişoara, Facultatea deŞtiinţe Economice. A lucrat timp de zece ani în Petrom în perioada1993-2003, când a ocupat mai multe funcţii în cadrul sucursalei dinSibiu. În perioada 2005-2007 a ocupat funcţia de prefect alSibiului.
  • Ariton preia după plecarea lui Videanu unul dintre cele maivaloroase portofolii ministeriale, având în subordine companii demiliarde de euro precum Hidroelectrica sau Romgaz.
  • Ariton vine într-un moment de răscruce pentru sectorulenergetic care trece printr-o amplă restructurare. Înfiinţareacelor două companii energetice, dacă acest proiect mai rămânevalabil, listarea unor companii la bursă, restructurarea CNH şi aTermoelectrica, marile proiecte de interconectare sau reactoarele 3şi 4 de la Cernavodă sunt doar câteva dintre problemele cu care seva confrunta noul ministru.

Transporturi: Anca Boagiu (42 de ani)

  • Anca Boagiu, 42 de ani, cunoscută drept unul dintre apropiaţiilui Traian Băsescu, a fost cel mai tânăr ministru al României dupăcel de-al Doilea Război Mondial, după ce a preluat în 2000portofoliul Transporturilor la numai 32 de ani.
  • Boagiu i-a urmat în funcţie chiar lui Traian Băsescu, cel carea demisionat în iunie 2000 pentru a deveni primar general alCapitalei. De fapt Boagiu îi datorează cariera lui Băsescu, celcare a adus-o în Ministerul Transporturilor promovând-o apoi ca şefa Programelor Mondiale PSAL. Primul mandat al actualului senatorPDL a fost însă extrem de scurt, respectiv de doar şase luni.
  • Ulterior, în perioada 22 august 2005 - 5 aprilie 2007 Boagiu afăcut din nou parte din Guvernul condus de Călin-Popescu Tăriceanuîn calitate de ministru al integrării europene.
  • În prezent, este senator şi vicepreşedinte al Comisiei pentruAfaceri Europene a Parlamentului. Ea a absolvit în 1995 Facultea deConstrucţii, secţia hidrotehnică, din cadrul Universităţii Ovidiusdin Constanţa.

Agricultură: Valeriu Tabără (61 de ani)

  • Valeriu Tabără a mai fost ministru al agriculturii în guvernulVăcăroiu, între august 1994 şi septembrie 1996, când PUNR(formaţiune naţionalistă condusă de Gheorghe Funar), al căruivicepreşedinte era, a intrat la guvernare cu PDSR (actualul PSD),alături de alte trei partide naţionalist-socialiste - PartidulRomânia Mare (PRM) şi Partidul Socialist al Muncii (PSM) - formândo alianţă ce avea să intre în istorie sub numele de "PatrulaterulRoşu".
  • După ce "Patrulaterul Roşu" s-a destrămat, Tabără şi-acontinuat cariera politică în PUNR, partid dispărut după unirea cuPRM: a fost preşedinte al acestui partid din 1997 până în2001.
  • Abia în 2002 Tabără s-a înscris în PD Timiş.
  • A fost deputat din 1992 până în 2000, apoi consilier judeţean.A devenit din nou deputat pe listele PDL, la ultimele alegeri, şiacum, iată, din nou ministru.
  • Tabără este doctor în agronomie, titlu pe care l-a obţinut în1984 după ce, în 1973, absolvise Facultatea de AgronomieTimişoara.

Muncă: Nelu Ioan Botiş (43 de ani)

  • Deputatul bistriţean Ioan Nelu Botiş s-a născut pe 1 mai 1967la Lupeni, judeţul Hunedoara.
  • În 1991 a absolvit Facultatea Politehnică din Cluj-Napoca. Areun master în studii europene la Universitatea Babeş-Bolyai dinacelaşi oraş, iar în prezent este doctorand în inginerie.
  • Potrivit unei publicaţii locale, Botiş a lucrat ca inginer laCombinatul de Utilaj Greu (CUG) din Cluj-Napoca la începutulcarierei.
  • Mai târziu, în perioada 2001-2004, a avut un mandat deviceprimar al Bistriţei.
  • Până în 2008, Botiş a condus timp de patru ani AgenţiaJudeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă din Bistriţa.
  • Actualul membru al PDL a intrat în politică în 2001 în PSD,unde a rămas trei ani.
  • El este vicepreşedinte al Comisiei pentru Muncă şi ProtecţieSocială din Camera Deputaţilor.

Comunicaţii: Valerian Vreme

  • Este deputat PDL şi are 47 de ani.
  • A fost, iniţial, membru PNL plecând la PD în 1997.
  • A absolvit Facultatea de Electortehnică, secţia automatizări şicalculatoare, din Iaşi.
  • Este specialist în calculatoare, având mai multes tdudii despecialitate în străinătate, la Londra şi Paris.
  • Înainte de a fi deputat a fost consilier judeţean la Bacău şicolsilier local la Oneşti.

Cine pleacă

Sebastian Vlădescu - relaţie dificilă cu premierulBoc

După mai puţin de nouă luni, Sebastian Vlădescu şi-a încheiatieri mandatul de ministru de finanţe în guvernul Boc, în contextulremanierii mai multor miniştri în urma deciziei politice luate lanivelul PDL.

Vlădescu a confirmat pentru ZF plecarea sa din guvern. El şi-aînceput mandatul în decembrie 2009 în postura de tehnocrat susţinutde PDL. De fapt, percepţia formată pe piaţă a fost că Vlădescu aavut de fapt sprijinul preşedintelui Traian Băsescu. Încă de laînceput, a avut o relaţie dificilă cu premierul Emil Boc, care s-atensionat puternic mai ales după ce şi-a anunţat opţiunea pentruintroducerea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor.Vlădescu rămâne însă ministrul de finanţe care a majorat TVA la24%, deşi a spus că a fost împotriva acestei măsuri pe care aconsiderat-o "o mare eroare economică".

Una dintre măsurile cele mai importante a fost ordonanţa decombatere a evaziunii fiscale. Încă de la începutul mandatului el avorbit despre necesitatea impozitării tuturor pensiilor sau despreimpozitul pe averea vizibilă, însă proiectele nu au avansat lanivelul deciziei politice.

Recent, Vlădescu a anunţat intenţia de a lista pe bursă pacheteminoritare din CEC Bank şi Loteria Naţională. De asemenea, estedeja în pregătire un program de finanţare externă de 7 mld. euro peurmătorii trei ani. El a mai fost ministru de finanţe în CabinetulTăriceanu, conducând procedura de privatizare a BCR cu Erste Group.Răzvan Voican

Adriean Videanu, campion la promisiuni

A preluat portofoliul de la Ministerul Economiei la sfârşitulanului 2008, după ce în perioada 2005-2008 a ocupat funcţia deprimar general al Capitalei. Unul dintre cele mai cunoscuteproiecte ale mandatului său este restructurarea sistemului naţionalde producţie a energiei electrice prin reorganizarea marilorproducători de stat în două companii gigant capabile să atragăfinanţări şi să iasă pe pieţele internaţionale.

Deşi proiectul trebuia să fie funcţional de la jumătatea acestuian, înfiinţarea celor două companii de stat ar urma să aibă loc laînceputul anului viitor. Mulţi specialişti spun că dacă şi aceastăreorganizare a sistemului energetic nu va fi dusă la capăt, Româniaar putea să se transforme într-un importator de energie. Videanu amai spus într-un interviu acordat ZF că anul acesta ar urma să fielistate pe Bursă pachete suplimentare din Transgaz şiTranselectrica, iar în 2011 ar urma Romgaz.

Ministrul a precizat de mai multe ori că-şi doreşte managementprivat la companiile din portofoliul ministerului, dar de lavenirea sa mai toţi directorii au fost schimbaţi cu membri ai PDL.La finalul mandatului său însă, niciunul dintre aceste proiectemajore nu este finalizat, iar cele preluate de Videanu de lapredecesorii săi nu sunt pe linia de sosire, printre acesteanumărându-se şi începerea construcţiilor la reactoarelor 3 şi 4 dela Cernavodă, cel mai mare proiect de investiţii din România.Roxana Petrescu

Radu Berceanu sau dezastrul dininfrastructură

Cu o zi înainte de a fi schimbat din funcţie, Radu Berceanu,unul dintre cei mai puternici oameni din PDL, ieşea într-oconferinţă de presă să anunţe că, până la finele anului, va lansalicitaţii pentru infrastructură de 3 mld. euro şi că, după lansarealicitaţiilor, contractele vor fi semnate rapid. Era însă preatârziu.

Reproşurile şefului statului, Traian Băsescu, legate de faptulcă Transporturile nu au atras niciun ban din fonduri europene(statisticile arată că Ministerul Transporturilor a cheltuit doar1,7% din cele peste patru miliarde de euro alocate de UEinfrastructurii de transport), par să fi cântărit însă mai greu.Rezilierea contractului pentru autostrada Comarnic-Braşov rămâneunul dintre eşecurile majore ale Guvernului, în frunte cu ministrulde resort.

De asemenea, un alt eşec al lui Berceanu este legat de stareadezastruoasă în care se află căile ferate şi căile rutiere, cutoate că Transporturile au beneficiat în ultimii patru ani de 13miliarde de euro de la buget. Puternic nu numai în judeţul său,Dolj, ci şi în partid, Berceanu a ajuns în Parlament la ultimelealegeri în ciuda faptului că pierduse şefia Consiliului JudeţeanDolj la alegerile locale din 2008.

Din Parlament nu a mai fost decât un pas până a ajunge înfruntea Ministerului Transporturilor, minister pe care îl maigestionase deja. Mirabela Tiron

Fermierii: Ministerul, un pantof cu număr prea marepentru Mihail Dumitru

Dup nouă luni de mandat, ministrul agriculturii Mihail Dumitrueste caracterizat ca fiind "şters, lipsit de personalitate şidepăşit de situaţie" de către oamenii din agricultură, lipsacomunicării între autorităţi şi asociaţiile profesionale dindomeniu fiind unul dintre principalele motive care l-au pus peacesta într-o lumină defavorabilă.

Prima greşeală a lui Dumitru a fost, în opinia specialiştilor,faptul că a susţinut un buget mai mare pentru agricultură, iar larectificarea bugetară, când s-au tăiat bani de la agricultură, nu aavut nimic de obiectat. Dumitru nu a reuşit să contracareze astfelefectele negative produse de tăierea ajutoarelor de stat, învaloare de 3,4 mld. lei (0,8 mld. euro) la nivelul lui 2009.Deputatul PDL Valeriu Tabără, căruia premierul Emil Boc i-a propusfuncţia de ministru al agriculturii spune însă că mandatul luiDumitru s-a desfăşurat într-un moment dificil.

Nemulţumirile sectorului agricol faţă de Dumitru se îndreaptă şispre lipsa unui dialog real cu Uniunea Europeană, din care sărezulte o suplimentare a subvenţiilor, în condiţiile în careRomâniei i s-a interzis să mai acorde ajutoare de statproducătorilor agricoli începând cu acest an. În februarie, bugetulnu permitea mai mult de 300 mil. lei (71.000 de euro) pentru noileajutoare. Iniţial au fost propuse13 forme de sprijin, dar Dumitru aanunţat că din cauza restricţiilor bugetare nu poate permite decâtşase în acest an. Cristina Stoian

Mihai Şeitan, ministrul muncii şi campionulcontradicţiilor

Niciunul dintre miniştrii Cabinetului Boc 4, cu excepţia luiSebastian Vlădescu, fostul ministru al finanţelor, nu a fost maicontestat decât ministrul muncii Mihai Şeitan. Specialist înlegislaţia pensiilor, el lucrase multă vreme în Ministerul Munciipână a i se propune funcţia de ministru în urmă cu nici nouă luni -o carieră închisă rapid după lungii ani - peste 10 - pe care i-apetrecut la Ministerul Muncii.

Nemulţumirile faţă de Şeitan au început să apară odată cunumirea sa în funcţie şi sunt legate de declaraţiile contradictoriipe care le-a făcut de la o zi la alta.

Alături de Vlădescu, este unul dintre miniştrii căruia premierulBoc le-a cerut să nu mai vorbească public pentru că fac Guvernul derâs prin contradicţiile pe care le exprimă.

Primul lui mare "succes" de public a fost în iarnă şi a fostlegat de contradicţiile exprimate pe marginea legii salarizăriiunitare. Faptul că această lege trebuie modificată arată eşeculministrului. Valoarea punctului de pensie, schimbarea legislaţieimuncii, schimbarea legii pensiilor - acte normative controversate -sunt "opere capitale" ale ministrului Şeitan.

Ultima controversă în care a fost implicat este legată deimpozitarea drepturilor de autor când, aşa cum îşi fidelizasepublicul, s-a contrazis de nenumărate ori. IulianAnghel

Ministrul comunicaţiilor Gabriel Sandu lasă puţine înurmă

Gabriel Sandu, un economist care a fost propulsat de PDL îndecembrie 2008 în funcţia de ministru al comunicaţiilor, lasă înurmă puţine proiecte finalizate la capătul a 20 de luni de mandat,dar are meritul de a fi adus în prim-planul dezbaterii publiceimportanţa informatizării statului după patru ani pierduţi înperioada cabinetului Tăriceanu.

Deşi venea din industria mobilei şi agricultură, Sandu a enunţatcorect numeroasele probleme din sistemele IT&C aleadministraţiei publice, pe care şi-a propus să le rezolve printr-unprogram denumit eRomânia. Demnitarul PDL nu a reuşit însă să devinămâna forte a administraţiei în ce priveşte proiectele IT&C,fiecare minister continuându-şi propriile proiecte deinformatizare, şi a revenit de atât de multe ori asupra termenelorde realizare pentru diferite proiecte încât credibilitateainstituţiei a avut de suferit.

Gabriel Sandu lasă în urmă şi o situaţie complicată financiar acelor două companii de stat aflate în subordine: Poşta Română şi SNRadiocomunicaţii. De asemenea, viitorul ministru trebuie să rezolvedouă alte probleme sensibile, rămase în coadă de peşte: tranziţiala televiziunea digitală - abandonată brusc la câteva săptămâniînainte de start şi strategia de sprijinire a dezvoltăriiinternetului de mare viteză - rămasă un simplu document de arhivă.Adrian Seceleanu

AFACERI DE LA ZERO