♦ În ciuda a ceea ce se spune şi se crede, România nu este în prăpastie ♦ Creşterea economică de 4% este una de invidiat pentru mulţi, apele pe care navighează ţara sunt calme ♦ Dar banii s-au cam terminat şi niciun far nu se vede la orizont - aceasta este sfidarea.
Ludovic Orban este noul premier al României. Guvernul lui are un mandat de un an, până la alegerile legislative din toamna lui 2020. Acum că istoria schimbării guvernului Vioricăi Dăncilă s-a încheiat, întrebare este: cu ce mergem înainte?
În mod normal, un guvern este desemnat pentru o perioadă de 4 ani. Este de presupus că, în această perioadă, el poate să-şi impună un program. Iar în programul fostului guvern era, între multe altele, majorarea salariilor şi a pensiilor.
Fostul guvern a apăsat pedala consumului până la podea. Economia a crescut frumos, stimulată de consum, dar gloanţele au fost irosite repede. Veniturile bugetului din taxe şi contribuţii sunt la doar 27% din PIB (40% media în UE) şi, fără majorări de taxe, acestea nu cresc. În vreme ce oamenii politici îi ameninţă pe oamenii normali să stea departe, că, în curând, o să le cadă autostrăzile în cap.
Deficitul bugetar va sări în acest an de 3% din PIB, dar majoritatea oamenilor nu ştiu şi nici nu este obligatoriu să ştie ce este acela deficit până ce deficitele nu antrenează cu ele o inflaţie puternică şi o deteriorare a cursului de schimb.
Suntem într-un an electoral, iar noul guvern promite să-şi păstreze calmul. Votul de astăzi de învestitură este doar rezultatul promisiunilor de stăptămâna trecută. La audierile din comisiile de specialitate, miniştrii propuşi au venit ca la spovedanie şi s-au mărturisit cu evlavie.
Florin Cîţu, noul ministru de finanţe, a spus că are încredere în promisiunile PSD privind existenţa sumelor pentru majorările de pensii şi salarii – 8 mld. lei în ultimele trei luni din 2019 şi 25 mld. lei, în 2020, doar pentru majorarea cu 40% a pensiilor. Probalil că prima lui conferinţă de presă va fi un circ, acum când, la nouă luni, deficitul este de 2,7% din PIB.
Economia merge bine. Dar evaluările economiştilor arată: cheltuielile cu salariile vor ajunge anul viitor la 14% din PIB, iar cele cu pensiile la 12% din PIB. Cîţu mai crede că el poate da Educaţiei 6% din PIB, iar Armatei 2% din PIB.
Doar pentru aceste capitole de cheltuieli, el ar avea nevoie de venituri bugetare de 34% din PIB, în condiţiile în care veniturile din taxe şi contribuţii sociale au fost anul trecut de 27,1% din PIB.
Ministrul finanţelor, abia instatal, nu e singurul mână-largă. Violeta Alexandru, ministrul muncii, a promis şi ea că guvernul va respecta legislaţia în vigoare (cea a PSD) privind creşterile salariale, dar şi mărirea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020: „Nu tăiem pensii şi salarii“ (oricum, legal, pensiile nu pot fi tăiate).
Dar realitatea scoate limba abia nou-instalatului guvern. PSD a avut un calendar de majorare a pensiilor şi a salariilor şi e greu de spus dacă PNL îl va susţine. Chiar calculele PSD arată că, pentru majorarea pensiilor, efortul bugetar va fi de 8 mld. lei în ultimele trei luni din 2019, de 24 mld. lei în 2020, de 58 mld. lei în 2021 şi 80 mld. lei în 2022.
Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a arătat săptămâna trecută că România nu poate să se încadreze în ţinta de deficit bugetar nici măcar în 2019, iar respectarea calendarului majorărilor anunţate ar duce deficitul fiscal la 7% din PIB în 2022.
„Angajamentele sunt copleşitoare şi nu sunt ipotetice, nu sunt promisiuni, ci angajamente substanţiate în acte normative. Nu se înţelege magnitudinea acestor angajamente. Cu mare nonşalanţă se vorbeşte despre menţinerea calendarului“.
Daniel Dăianu, un intelectual cu bune convingeri liberale, crede că programul de majorarea a pensiilor trebuie amânat. Grea povaţă pentru un preşedinte al PNL a cărui ţintă este nu este păstrarea guvernării pentru un an, ci pentru mulţi ani.
Guvernul PNL va fi mai slab decâ ar fi fost un guvern provizoriu al Vioricăi Dăncilă, în ipoteza în care guvernul Orban nu ar fi fost pus la putere. Este un semn prost pentru toţi, dar semnul bun este că, da, oamenii au puterea să producă schimbări.
Noul guvern Ludovic Orban
► Prim-ministru - Ludovic Orban
► Viceprim-ministru - Raluca Turcan
► Ministrul finanţelor publice - Vasile-Florin Cîţu
► Ministrul afacerilor interne - Marcel Ion Vela
► Ministrul afacerilor externe - Bogdan-Lucian Aurescu
► Ministrul justiţiei - Marian Cătălin Predoiu
► Ministrul apărării naţionale - Ionel Nicolae Ciucă
► Ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri - Virgil-Daniel Popescu
► Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor - Lucian Nicolae Bode
► Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale - Nechita-Adrian Oros
► Ministrul mediului, apelor şi pădurilor - Costel Alexe
► Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei - Ion Ştefan
► Ministrul fondurilor europene - Ioan Marcel Boloş
► Ministrul sănătăţii - Victor Sebastian Costache
► Ministrul educaţiei şi cercetării - Cristina Monica Anisie
► Ministrul culturii - Bogdan Gheorghiu
► Ministrul tineretului şi sportului - Marian Ionuţ Stroe
► Ministrul muncii şi protecţiei sociale - Victoria Violeta Alexandru
