Infracţiunile puse în sarcina lui Bunea Stancu sunt legate de atribuirea unor contracte, de către CJ Brăila, unor firme care, în prezent, ar deţine monopolul lucrărilor pe bani publici din judeţ. Una dintre aceste firme, spun aceleaşi surse, este controlată chiar de preşedintele CJ Brăila.
Anchetatorii susţin, conform surselor citate, că licitaţiile s-au desfăşurat astfel încât firmele respective, trei la număr, să fie declarate câştigătoare.
De pildă, la licitaţia pentru contractul având ca obiect "Lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare spaţii medicale" s-au înscris patru ofertanţi. Deşi niciunul dintre aceştia nu îndeplinea condiţiile prevăzute în caietul de sarcini şi documentaţia de atribuire, comisia de evaluare a ofertelor a decis respingerea ofertei depuse de societatea comercială care oferea preţul cel mai mic, unul inferior celui oferit de firma controlată de Bunea Stancu. Astfel, arată aceleaşi surse, a fost inevitabilă declararea firmei controlate de Bunea Stancu drept câştigătoare, întrucât celelalte două firme ofertante aveau preţuri mai mari decât cel oferit de aceasta.
Un alt contract, pentru reabilitarea a trei drumuri judeţene, a fost atribuit unei firme din Galaţi, deşi un alt ofertant, din Bucureşti, oferise preţul cel mai mic - criteriul principal de evaluare a ofertelor.
Potrivit surselor citate, anchetatorii susţin că asta s-a întâmplat urmare a interpretării în mod voit a condiţiilor de calificare în favoarea firmei din Galaţi. Mai precis, oferta firmei bucureştene a fost declarată neconformă şi inacceptabilă, deoarece aceasta "nu a făcut dovada deţinerii unei staţii de producţie a mixturilor asfaltice cu fibre de celuloză, la distanţa luată în calcul în devizul prezentat autorităţii contractante". Asta deşi, spun tot anchetatorii, firma din Capitală "a menţionat că transportul mixturii asfaltice se face de la Buzău, şi nu de la Jilava (aşa cum se menţiona în oferta depusă), fapt ce a influenţat oferirea celui mai mic preţ, membrii comisiei de evaluare a ofertelor au apreciat că aceste precizări sunt de natură a modifica propunerea tehnică".
Legat de aceeaşi situaţie, anchetatorii susţin, potrivit aceloraşi surse, că gestionarea defectuoasă a bugetului local a condus şi la refacerea lucrărilor de asfaltare, în perioada de garanţie a lucrărilor efectuate.
În acest dosar, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fac, joi dimineaţă, patru percheziţii, două dintre acestea vizând sediul Consiliului Judeţean Brăila şi locuinţa şefului instituţiei, Gheorghe Bunea Stancu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Dosarul vizează încheierea, derularea, executarea şi finalizarea unor proceduri de achiziţie publică derulate în perioada 2009 - 2011 de către CJ Brăila, în calitate de autoritate contractantă.
Prejudiciul total în acest dosar este estimat la aproape trei milioane de lei, în urma încheierii a cinci contracte, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu şi îndeplinirea defectuoasă a acestora, de către preşedintele CJ Brăila, ca ordonator principal de credite, şi funcţionarii din subordinea sa, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi a Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.
Într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul "mită la PSD", Gheorghe Bunea Stancu, a fost trimis în judecată de DNA, în 2012, alături de omul de afaceri Ioan Niculae, directorul Viorel Bărac de la InterAgro şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 i-a achitat pe cei patru, decizia nefiind însă definitivă.
În 2012, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că preşedintele Consiliului Judeţean Brăila a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar.
Bunea Stancu, care este şi preşedintele PSD Brăila, conduce CJ Brăila din 2004.
