Mai mulţi aleşi ai partidelor de Opoziţie au depus la Senat un proiect care modifică Legea privind Codul Fiscal şi prevede impozit de 0% pentru elevii cu vârsta de peste 16 ani care muncesc cu contract part-time şi impozit de 5% pentru absolvenţii din învăţământul profesional dual care muncesc.
Iniţiativa legislativă care propune modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal introduce un nou alineat (4) la art. 64 care prevede: "Cota de impozit este de 0% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător elevilor de peste 16 ani pe perioada contractului de muncă part-time, respectiv 5% absolvenţilor din învăţământul profesional-dual, încadraţi pe piaţa muncii, în baza unui contract individual de muncă cu operatorul economic partener al unităţii de învăţământ absolvite pe o perioadă de maxim 3 ani".
Scopul proiectul este crearea unor noi oportunităţi pentru tineri care încheie învăţământul profesional dual şi pentru încurajarea companiilor de a investi în dezvoltarea acestui tip de educaţie.
"La momentul actual, România se confruntă cu una dintre cele mai profunde crize a forţei de muncă calificată, fenomen care, pe termen mediu şi lung va avea repercusiuni grave asupra productivităţii muncii şi implicit a economiei naţionale. Această modificare legislativă face parte dintr-un pachet normative ce urmăreşte îmbunătăţirea cadrului legislativ general prin modificarea atât a Legii Educaţiei, cât şi a Codului Fiscal. Astfel, cele două iniţiative complementare au menirea de a crea noi oportunităţi pentru absolvenţii învăţământului profesional dual, în vederea atât a menţinerii forţei de muncă calificată în România prin acordarea facilităţilor economice, cât şi a încurajării agenţilor economici să investească în dezvoltarea învăţământului profesional dual", se arată în expunerea de motive a proiectului.
Iniţiatorii citează date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) din anul 2016 care relevă că majoritatea tinerilor încadraţi pe piaţa muncii sunt absolvenţi de studii superioare, peste 80%, iar peste 60% au nivel mediu de educaţie şi doar un pic peste 40% au nivel scăzut de educaţiei.
"Institutul Naţional de Statistică a elaborate în anul 2016 Studiul cu privire la Forţa de muncă în România şi şomaj care realizează o diagnoză şi la nivelul pieţei muncii raportate la nivelul de educţie al românilor.
Astfel, «nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (86,2%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 41,0% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie». În consecinţă se poate remarca o disproporţionalitate vădită între procentele ocupării forţei de muncă în funcţie de nivelul de studiu", potrivit sursei citate.
De asemenea, parlamentarii care au semnat proiectul de lege susţin că în România este un deficit de peste 600.000 de oameni pe piaţa muncii, ceea ce arată faptul că emigrarea şi şomajul sunt principalele cauze ale crizei forţei de muncă.
"Datele statistice menţionate anterior trebuie coroborate cu faptul că, la momentul de faţă, din România lipsesc peste 600.000 de oameni care să acopere diferite posturi pe piaţa muncii, fapt care demonstrează că atât şomajul, cât şi emigrarea sunt cauzele care conduc la criza forţei de muncă şi la imposibilitatea organizării şi gestionării eficiente a resursei umane absolventă în România", conchid iniţiatorii în expunerea de motive.
Proiectul iniţiat de Cristina Iurişniţi este semnat de 48 de parlamentari USR, PNL şi PMP şi a fost depus pe 5 septembrie la Senat, primă cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaţilor.
