Politică

Răspunsul lui Cristian Socol, consilierul premierului Ponta, la articolul despre dezastrul investiţiilor străine

Autor: Cristian Socol

06.09.2013, 14:17 2727

Despre reducerea investiţiilor străine directe

 

Cauze

1.      Explozia incertitudinii pe pieţele financiare internaţionale a determinat creşterea aversiunii fata de risc. Se cunoaşte că investitorii părăsesc în primul rând ţările emergente în condiţii de criză.

2.      Pentru a reliefa acest lucru, observăm că dinamica ISD este mixtă cu căderi masive precum în cazul Poloniei şi creşteri mari precum este cazul Cehiei. (a se vedea figura 1 si tabelul 1)

3.      Nu se pot face comparaţii la nivelul ISD in conditiile în care valorile mari din perioada precriză apar în domenii precum imobiliare, retail, constructii s.a. Doar 40% din investitiile străine directe precriză sunt în domenii cu valoare adăugată mare.

4.      Într-adevăr există şi o cauză legată de arhitectura instituţională incompletă în relaţia cu investitorii.

 
 

Ce ne propunem

Sa utilizam la maximum fereastra de oportunitate aparuta printr-o diplomatie economica „agresiva”.

·        Premierul Ponta are o orientare pro business. De la începutul anului, PM a efectuat vizite externe in tari ce reprezintă 25% din PIB ul global si 23% din ponderea ISD sursă la nivel global. Este randul eşalonului de promovare externă să concretizeze proiectele de investitii.

 

·        Printr-o strategie consistenta, dorim sa reconstruim perceptia investitorilor straini despre Romania.

·        Planul de investiţii şi creare de locuri de muncă 10 miliarde euro începute şi crearea a 50.000 de noi locuri de muncă pana la sfarsitul anului reprezinta doar o piesă dintr-un puzzle construit cu viziune.

·        Pe fondul consolidării macroeconomice (concretizată în procedura de deficit bugetar excesiv, surplus de cont curent,costuri de finanţare reduse s.a.),a stabilităţii politice şi a contextului regional favorabil, percepţia investitorilor asupra României dă semne de schimbare.

·        Miza este de a stimula investiţii pe cât posibil cu valoare adăugată ridicată, care să multiplice crearea de locuri de muncă şi valoarea socială adăugată în zonele unde acestea se localizează. Suplimentar, miza este legată de investiţii greenfield cât mai mult cu putinţă.

·        Mizam pe trei beneficii ale atragerii de investiţii: creşterea ocupării (asta ar însemna atragerea investiţiilor în sectoare intensive în forţă de muncă), creşterea exporturilor (investiţii orientate spre export), creşterea productivităţii prin trasfer tehnologic (investiţii în sectoare cu valoare adăugată medie / ridicată, activităţi de cercetare-dezvoltare în parcurile industriale).

 

Concentrarea pe domeniile ce reprezintă clustere de competitivitate.Tintim ca Romania sa devina hub tehnologic si industrial in Europa de Est

·        Am definit 5 sectoare mari în care politicile publice îşi vor canaliza atenţia – energie, resurse minerale, agricultura, industria (incluzând IT, comunicaţii, auto, parcuri industriale, IMM etc) şi infrastructura.

·        Ne vom concentra pe consolidarea celor 42 de clustere competitive ale Romaniei – majoritatea in domeniile enumerate mai sus

·        Vom stimula dezvoltarea parcurilor tehnologice si industriale si construirea unor hub uri de afaceri

 

Incurajam parteneriatele strategice cu investitorii.

·        Una dintre ţintele Planului Naţional de investiţii Strategice şi creare de locuri de muncă este modificarea de paradigmă cu privire la tratamentul investitorilor autohtoni sau străini.

·        Vorbim de parteneriate strategice cu aceştia, în care statul flexibilizează procedurile de creare şi funcţionare a companiilor, scheme de ajutor de stat în sectoarele pe care statul îşi propune să le stimuleze s.a.

·        Este primul exerciţiu de programare economică orientativă din istoria postdecembristă a României (model folosit de zeci de ani în Germania, Franţa, Olanda, China, SUA s.a.).

·        În plus, intenţia este de a crea o forţă de reacţie rapidă pe relaţia cu investitorii în sensul angajării unor manageri de proiect care să îmbunătăţească relaţia cu aceştia, facilitarea discuţiilor cu autorităţile locale, în sensul înlăturării barierelor inutile din calea mediului privat şi de ce nu, a corupţiei.

Crearea Agentíei pentru Promovarea Investitiilor in Romania

 

·        Romania intra in categoria economiilor mici deschise, în dezvoltare, care au adoptat reforme ale pieţei şi au o bună ofertă de forţă de muncă (relativ ieftină), ce pot fi locaţii atractive pentru firmele orientate spre export. Pe de altă parte, firmele se pot orienta şi spre piaţa internă, (20 de milioane de locuitori) sau spre proiectele de infrastructură (rutieră, feroviară).

·        APIR va fi responsabilă de tot ce ţine de procesul investiţional al unei companii, fiind interfaţa dintre Guvern şi investitori (existenţi sau potenţiali).  Atributii> ajută guvernul să găsescă modalităţi de a îmbunătăţi mediul investiţional; Poziţionează avantajele comparative ale ţării în context regional/global; Elaborează strategia de marketing intern şi internaţional, se ocupă de participarea la târguri şi expoziţii interne şi internaţionale; Urmăreşte trendurile globale şi regionale de investiţii străine; Promovează facilităţile şi stimulentele oferite de Guvern, inclusiv ajută la accesarea fondurilor structurale europene destinate IMM-urilor; Are contact cu potenţialii investitori: întâlniri cu aceştia, prezentarea posibilelor locaţii pentru investiţii sau a locaţiilor dorite de investitori, facilitarea relaţiilor cu autorităţile locale/centrale, realizează parteneriate, preia din presiunea birocratică (poate avea şi funcţie de one-stop-shop), oferă servicii de asistenţă după ce s-a luat decizia de a investi pentru a stimula reinvestiţii, extindere a facilităţilor, etc. Gestionează baza de date a investiţiilor existente şi a potenţialilor investitori şi realizează studii sectoriale

 

Cresterea eficientei sistemului de promovare economica externa

 

·        Reforma sistemului de birouri de promovare comerciala externa. Vom folosi tot mai mult parteneriatul public-privat.

·        Integrarea mai mare în sistemul de promovare a organizaţiilor oamenilor de afaceri, Camera de Comerţ a României s.a.. De exemplu, in Austria reprezentanţii mediului de afaceri în străinătate fac parte din sistemul cameral şi nu din structurile statului.

·        Inchiderea unor birouri ineficiente si deschiderea altora in tarile emergente Sankt Petersburg, în Erbil (Irak), Doha (Qatar), Jakarta (Indonezia), Hanoi (Vietnam), Nairobi (Kenya) şi Dakar (Senegal).

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO