• Leu / EUR4.7764
  • Leu / GBP5.6549
  • Leu / USD4.3067
Politică

Relaţia preşedinte-premier, un conflict constant în deceniul Traian Băsescu

Relaţia preşedinte-premier, un conflict constant în deceniul Traian Băsescu

Autor: Valentina Postelnicu

19.12.2014, 17:09 59

În primii cinci ani de mandat, preşedintele Băsescu a avut de gestionat o relaţie instituţională cu mai multe guverne, în diferite combinaţii politice şi ideologice. La şefia guvernului s-au succedat în perioada aceasta de cinci ani, doi premieri: Călin Popescu Tăriceanu (decembrie 2004 - decembrie 2008) şi Emil Boc (din decembrie 2008). Relaţia dintre preşedinte şi Guvern a fost, în primii ani de mandat, un scandal permanent, complet ineficient şi a involuat, rapid, de la colaborare la critici, atacuri şi tensiuni.

Şeful statului şi-a început mandatul avertizând că va fi cel mai exigent cenzor al echipei guvernamentale, iar celor din Alianţa DA le-a atras atenţia să nu li se urce puterea la cap. La începutul lunii martie 2005, Băsescu i-a transmis lui Tăriceanu că s-a încheiat “luna de miere” dintre ei şi că are deja unele “insatisfacţii” faţă de activitatea Executivului.

Miezul verii anului 2005 a adus cele mai fierbinţi atacuri la adresa premierului şi a “grupurilor de interese din jurul Guvernului”, pe fondul renunţării de către Tăriceanu la demisie, astfel că alegerile anticipate dorite de preşedintele Băsescu nu s-au mai concretizat. Tonul lui Băsescu faţă de Guvern s-a ridicat brusc însă la începutul lunii februarie 2006, la şedinţa de bilanţ pe anul 2005 a Ministerului Administraţiei şi Internelor, când a spus că "de prea multe ori mafia a ajuns pe masa Guvernului".

Relaţia preşedintelui cu premierul s-a deteriorat atât de mult, încât Traian Băsescu declara, într-o emisiune televizată, că regretă numirea lui Călin Popescu Tăriceanu în funcţia de prim-ministru, pentru că la început i-a acordat încredere dar, în timp, Tăriceanu a decis să se alăture "altui grup".

Preşedintele a intrat în contradicţie cu guvernul în situaţii precum gripa aviară, mandatarea de către conducerea PNL, la finele lunii iunie 2006, a ministrului Apărării, Teodor Atanasiu, de a solicita CSAT retragerea trupelor româneşti din Irak, adoptarea legilor siguranţei naţionale, desemnarea comisarului european, eliberarea din funcţie pe preşedintele ANAF, Sebastian Bodu (PD), dar şi momentul în care, în 2007, premierul i-a cerut ministrului Afacerilor Externe, Răzvan Ungureanu, perceput ca apropiat al preşedintelui, să îşi prezinte demisia pentru că nu l-a informat despre reţinerea a doi cetăţeni români acuzaţi de terorism în Irak.

Un alt moment tensionat a fost cel în care Executivul a susţinut creşterea pensiilor, în vara anului 2007. Preşedintele a cerut Guvernului să prezinte sursele de finanţare din care va fi susţinută creşterea pensiilor.Vosganian şi Tăriceanu au susţinut că există posibilitatea măririi pensiilor, fapt contrazis de preşedinte, care a criticat dur, în câteva rânduri, inclusiv prin termeni precum “demagogie”, “incompetenţă”, prestaţia miniştrilor Finanţelor şi Muncii.

Şi prezenţa lui Tudor Chiuariu în fruntea Justiţiei şi, ulterior, intenţia PNL şi a lui Tăriceanu de a încredinţa ministerul Noricăi Nicolai a produs nemulţumirea preşedintelui Băsescu.

Pe 10 decembrie 2008, Băsescu a anunţat nominalizarea lui Theodor Stolojan pentru postul de premier. După numai câteva zile, fără a da o explicaţie care să stea în picioare, Stolojan a renunţat la mandat, iar în locul său a fost nominalizat Emil Boc. După multe discuţii şi negocieri, PSD şi PDL au semnat un parteneriat şi au format guvernul, despre care Băsescu spunea că este rezultatul unui compromis politic în interes public, menţionând că în sfârşit îşi vede “visul cu ochii”, respectiv un guvern susţinut transparent în Parlament: "Mă bucur că este sută la sută Guvernul României. Am mai instalat un Guvern în 2004, care a început ca Guvern al României şi a terminat să fie un Guvern parţial al lui Fenechiu, parţial al lui Patriciu, parţial al mai ştiu eu cui", spunea Băsescu.

Şeful statului declara, în ianuarie 2009, că perioada de graţie pe care o oferă guvernului se opreşte la prezentarea bugetului şi că va acorda Cabinetului acelaşi tratament ca în cazul precedentului Executiv.

În mai 2009, preşedintele deja regreta formula PDL-PSD. El spunea, la Paris, că s-a dezamăgit şi pe el însuşi când a luat decizia de a susţine, în decembrie 2008, o alianţă între PDL şi PSD, menţionând că a făcut aceasta pentru a asigura stabilitatea politică a României.

Ulterior, declara că guvernul "este bun, face faţă crizei", deşi are stângăciile lui în comunicare. Liniştea nu a durat mult. În toamna anului 2009, premierul Boc anunţa că a propus coaliţiei PSD-PDL înlocuirea lui Dan Nica cu Vasile Blaga la Interne. PSD a protestat vehement, ameninţând cu părăsirea Executivului. După ce preşedintele a semnat, în cele din urmă, pe 1 octombrie, revocarea lui Nica şi înlocuirea acestuia, interimar, cu Blaga, miniştrii PSD au demisionat din guvern, care a devenit minoritar.

La scurtă vreme, PSD s-a alăturat unui demers PNL legat de depunerea unei moţiuni de cenzură.Pentru prima dată în istoria post-decembristă, Guvernul Boc a fost demis prin aprobarea unei moţiuni de cenzură.

O nouă premieră în mandatul lui Traian Băsescu a fost faptul că a refuzat nominalizarea lui Klaus Iohannis, premierul propus de noua majoritate formată în Parlament de PNL şi PSD şi, după o serie de consultări la Cotroceni, preşedintele Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru, un tehnocrat din BNR, să formeze guvernul.

După câştigarea alegerilor prezidenţiale, pe 17 decembrie 2009, Traian Băsescu îl desemnează pe Emil Boc ca prim-ministru, care formează o coaliţie guvernamentală prin negocieri cu UDMR, grupul minorităţilor şi cu grupul independenţilor conduşi de Gabriel Oprea.

Noul Guvern Boc primeşte votul de învestitură în Parlament, în data de 23 decembrie 2009, fiind Executivul care a luat măsuri economice extreme, anunţate şi asumate de preşedintele Traian Băsescu, fapt ce i-a adus un val de antipatie în rândul electoratului.

Pe 6 mai, preşedintele iese la Palatul Cotroceni pentru a anunţa măsurile de ieşire din criză pe care urma să le ia Executivul. "Statul arată aşa, ca un om foarte gras care s-a căţărat în spatele cuiva subţirel, iar asta e economia!", afirma preşedintele, anunţând ”reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din Romania cu 25 %, reducerea ajutorului de şomaj cu 15%. "Este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15%”, mai spunea Traian Băsescu atunci.

În 2014, preşedintele evaluează relaţia pe carea avut-o cu premierul Emil Boc. "Am fost doi parteneri extraordinari în momente în care ţara avea nevoie de doi bărbaţi care să îşi asume trecerea prin criză", spunea Băsescu, adăugând ca la acea vreme a avut curaj, cu Emil Boc, să ia ţara în spate şi să o treacă prin criză.

Guvernul Boc demisonează pe 9 februarie 2012, şi este urmat de guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, cu mandatul cel mai scurt din istoria României, din februarie 2012 până în 27 aprilie 2012.

În 6 februarie 2011, PSD a format Uniunea Social Liberală (USL), alături de Alianţa de Centru-Dreapta, alcătuită din Partidul Conservator şi PNL. USL reuşeşte să îşi formeze o majoritate confortabilă în Parlament şi depune o moţiune de cenzură prin care dă jos guvernul Ungureanu. Preşedintele Traian Băsescu îl numeşte la şefia guvernului pe Victor Ponta, iar din acest moment preşedintele şi premierul României intră în perioada cea mai conflictuală dintre cele două puteri.

În 2012 preşedintele şi premierul semnează "Acordul de colaborare instituţională între preşedintele României şi primul-ministru al Guvernului" sau ”pactul de coabitare”, cum a fost numit atât în mediul politic cât şi în mass-media. Documentul, păstrat secret o perioadă, a fost semnat de cei doi, la acel moment fiind prezenţi şi Crin Antonescu şi Liviu Dragnea şi era destinat "păstrării stabilităţii ţării şi asigurării unui climat funcţional, bunei guvernări" şi asigurării încrederii pieţelor internaţionale, prin "armonizarea poziţiilor comune în cadrul puterii executive, cu respectarea atribuţiilor constituţionale ale preşedintelui şi Guvernului".

Amânarea de către Executiv a introducerii accizei pe combustibil şi promulgarea de către preşedintele Traian Băsescu a bugetului de stat pe 2014, în 18 decembrie, au fost puţinele decizii luate şi despre care se poate spune că au fost un efect al înţelegerii semnate, în decembrie 2012, de către preşedinte şi premier.

Coabitarea preşedinte-premier a funcţionat în câteva cazuri, precum numirea procurorilor-şefi Tiberiu Niţu la Parchetul General, Laura Codruţa Kovesi, la DNA şi Alina Bica, la DIICOT, numirea Avocatul Poporului, prin acordul tuturor grupurilor parlamentare, agreat de USL, dar şi înlocuirea miniştrilor Transporturilor şi Justiţiei. Şi numirea lui Daniel Morar la Curtea Constituţională a venit tot în urma unui compromis, premierul Victor Ponta chiar afirmând că numirea acestuia la Curte a fost urmare a înţelegerii de către preşedinte a faptului că Morar nu este agreat pentru şefia Parchetului General.

Relaţia dintre cei doi, Traian Băsescu şi Victor Ponta, se poate caracteriza cel mai bine prin atacurile la persoană ale ambilor protagonişti. Băsescu a afirmat, de-a lungul timpului, despre Ponta că este "Oprescu de mai proastă calitate", "procuror mediocru", "om care şi-a construit cariera pe furt intelectual", "plagiator mincinos", mergând până la acuzaţia că "Ponta este un premier profund corupt" şi a culminat în campania din 2014, la prezidenţiale, când l-a a spus că Victor Ponta a fost ofiţer al SIE, în perioada când era procuror.

De cealaltă parte, Ponta a spus despre preşedinte că este "lipsit de discernământ", "iresponsabil", "şomer de lux", "incoerent".

Evenimentul care aduce pentru prima dată ideea "denunţării" Pactului de coabitare se produce la începutul lunii octombrie, când şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie fusese reînnoită, a fost demis pe 2 octombrie, de procurorul general Tiberiu Niţu. Procurorul Lucian Papici era cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea

Luna noiembrie aduce un nou conflict între preşedinte şi majoritatea parlamentară, dar şi cu premierul Ponta, legat de informaţiile privind cumpărarea de către fiica preşedintelui, Ioana, a unui teren de aproape 300 de hectare în Călăraşi, cu un credit ipotecar luat de la CEC Bank, pe 30 de ani, de peste un milion de euro, din care a achitat din surse proprii aproape 280.000 de euro. În plus, se înfiinţează, în luna decembrie, şi o comisie parlamentară comună, Senat şi Camera Deputaţilor, condusă de deputatul Eugen Nicolicea, de data aceasta pe tema achiziţiei terenului de către familia preşedintelui.

În replică, preşedintele Traian Băsescu declară, pe 13 noiembrie, despre funcţionarea pactului de coabitare cu premierul, că nu va întrerupe legăturile instituţionale pentru o problemă personală, dar că a ieşit public pentru a vedea "cât de mic e un om care ar trebui să fie mare".

Sfârşitul anului a adus un nou conflict, de data aceasta nu doar cu Executivul, ci şi cu Legislativul. Denumită de preşedinte "marţea neagră", ziua în care Camera Deputaţilor a adoptat, cu nerespectarea procedurilor, unele modificări la Codul Penal şi a pus pe ordinea de zi a plenului legea amnistiei şi graţierii, a dus la reacţia imediată a preşedintelui, dar şi a ambasadelor occidentale. Băsescu a atras atenţia că Raportul MCV, care va fi publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2014, va fi unul foarte prost în privinţa activităţii legislative. "În plus, trebuie să ne luăm adio de la şansa de a intra în Schengen", anunţa şeful statului.

Tot atunci, preşedintele refuză să semneze bugetul de stat pe 2014. Motivul, introducerea unei accize pe combustibil, începând cu luna ianuarie 2014, cu care şeful statului nu este de acord. Mai mult, preşedintele anunţă că nu va semna Memorandumul cu FMI, acciza fiind inclusă în acest document. După adoptarea bugetului de stat pe 2014 în Parlament, preşedintele face un compromis şi semnează, pe 10 decembrie, decretul de promulgare a bugetului asigurărilor sociale iar pe 18 decembrie promulgă şi bugetul de stat pe anul 2014.

2014 a fost cel mai tensionat şi conflictual, în contextul unui an electoral, cu două runde de alegeri, europarlamentare şi prezidenţiale. Întrebat, în ianuarie, despre soarta Pactului de coabitare, preşedintele Traian Băsescu spunea: "Treceţi-l la «rămâne valabil»!". În acest timp, premierul Victor Ponta anunţa că primul obiectiv fundamental al PSD în 2014 are în vedere finalul "regimului Băsescu".

Conflictul se reaprinde la scurt timp. Ponta afirmă la o televiziune că "Adrian Năstase a fost nu doar cel mai bun prim-ministru de după 1989, dar şi cel mai puternic adversar al lui Traian Băsescu”.

”Cred că, din punct de vedere politic, cazul Adrian Năstase este perfect comparabil cu cazul Iulia Timoşenko. Adrian Năstase, care ne-a băgat în Uniunea Europeană şi în NATO, se duce în închisoare, Traian Băsescu, care de 10 ani ne fură şi ne scoate din Europa, e încă la Cotroceni. Evident că e injust", spunea Ponta.

În replică, preşedintele îi cere” imperativ" prim-ministrului Victor Ponta "să înceteze de îndată orice atac la adresa justiţiei şi să reintre în atribuţiile constituţionale ale funcţiei de prim-ministru".

În plus, preşedintele afirmă, tot la începutul anului, că România a revenit, din punct de vedere al credibilităţii pentru partenerii externi, la nivelul anului 2000, din cauza acţiunilor împotriva justiţiei.

În februarie, cei doi se contrazic în privinţa intenţiei premierului de trecere a STS la MAI şi destituirea şefului Serviciului, dar şi în privinţa demiterii preşedintelui CEC Bank, după comisia parlamentară înfiinţată pentru a ancheta împrumutul luat de fiica preşedintelui, Ioana Băsescu.

Ponta afirma, în februarie, că, dacă ar fi procuror anticorupţie, l-ar ancheta pe preşedintele Traian Băsescu, deoarece acesta este "cel mai corupt om din ţară". Întrebat de presă pe cine ar fi anchetat în prezent dacă era procuror anticorupţie, Ponta a răspuns: "Pe Traian Băsescu, bineînţeles. Cine este cel mai corupt om din această ţară ? Traian Băsescu de departe, locul doi e aşa de departe...".

Ruperea USL aduce un nou conflict, legat de semnarea decretelor de învestire a noilor ministri din Guvernul Ponta 3. După mai multe tergiversări, preşedintele acceptă să semneze pentru noul Cabinet.

Pactul de coabitare, total ineficient de-a lungul acestor ani, se rupe, oficial, cel puţin la nivel declarativ, pe 6 august 2014. Premierul Victor Ponta îi trimite o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu, în care îi spune că nu mai este valabil pactul de coabitare. În replică, Băsescu îi "recomandă" premierului Ponta "să se mai gândească dacă, într-adevăr, doreşte denunţarea Acordului.

Apogeul conflictului dintre preşedinte şi premier este, fără niciun dubiu, momentul în care preşedintele iese la Realitatea TV, în 14 octombrie, şi anunţă că Victor Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE în timp ce era procuror, în perioada 1997 şi 2001, fapt ce reprezintă "o ilegalitate constituţională" şi "o incompatibilitate", potrivit Constituţiei vechi.

Din acel moment, atacurile preşedintelui se intensifică: ”Ponta este ”exemplificarea perfectă a farsorului” şi ”astfel de farisei sunt mai periculoşi decât înaintaşii lor care i-au crescut, Ion Iliescu sau Adrian Năstase, pentru că lumea riscă să îi crediteze datorită tinereţii lor” sau: "Omul ăsta este un kitsch, un fals total. Când îl cauţi, e masterand la Catania, pe urmă constată că nu mai este, îl cauţi doctor, îl găseşti cu un plagiat. Tot CV-ul acestui om este un fals".

Şi atitudinea lui Ponta a fost pe măsură. "Blestemul s-a dus, în 2014 terminăm cu comunistul, securistul şi putem să alegem un preşedinte care să fie al românilor”, le transmitea Ponta tinerilor din Alianţa PSD-PC-UNPR care participau la un miting electoral din Capitală. Ponta prevedea şi viitorul şefului statului: ”Preşedintele Băsescu nu va mai fi nimic anul viitor, poate doar vreun inculpat dacă va fi cazul, deoarece îi va expira imunitatea care l-a salvat până acum de un dosar în cazul casei din Mihăileanu şi al Flotei şi de care poate ar avea nevoie şi pentru terenul din Călăraşi”.

Ca o ironie, preşedintele îşi încheie mandatul semnând, în ultimele zile ca şef al statului, decretele de învestire a noilor miniştri din Guvernul Ponta 4, votat în Parlament cu 377 de voturi, o majoritate mai mult decât confortabilă, având în vedere pierderea alegerilor prezidenţiale de către PSD.

Şeful statului predă ştafeta noului preşedinte de dreapta, Klaus Iohannis, care va fi nevoit să colaboreze instituţional, până la formarea unei noi majorităţi parlamentare, cu un guvern de centru-stânga, format de PSD, PC, UNPR şi PLR-ul lui Călin Popescu Tăriceanu.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7764
Diferență: 0,0419
Ieri: 4.7744
Azi: 4.3067
Diferență: -0,116
Ieri: 4.3117
Azi: 5.6549
Diferență: 0,5566
Ieri: 5.6236
Azi: 4.3562
Diferență: -0,133
Ieri: 4.3620