Romania nu sustine modificarea sistemului de vot in Consiliul Uniunii Europene, pentru ca, daca sistemul ar fi reevaluat - cum doreste Polonia -, atunci Romania ar putea pierde din putere in cadrul UE, a declarat ieri presedintele Traian Basescu.
Seful statului a facut aceste observatii inaintea plecarii la summit-ul de vara al UE unde va fi discutata problema tratatului constitutional al Uniunii care ar urma sa restructureze institutiile comunitare. Discutiile se anunta dificile si ar putea dura mai mult de doua zile, cat a fost prevazut initial. Insa parerea este cvasiunanima: daca nu se ajunge la o solutie, UE va intra in blocaj. Ceea ce sustine Romania reprezinta, in cea mai mare parte, punctul de vedere al Germaniei (care detine presedintia UE) si al Frantei.
"Cu certitudine delegatia romana pleaca cu mandatul de a negocia exigentele sale", a declarat seful statului la plecare.
Una dintre aceste "exigente" este, potrivit presedintelui, sa nu se redeschida discutiile asupra modalitatii de vot in Consiliul Uniunii Europene si sa fie mentinut sistemul de vot propus de presedintia germana a UE (sistem prevazut in tratatul constitutional respins in 2005 prin referendum in Franta si Olanda). Acesta presupune ca fiecare tara sa aiba o pondere a voturilor in Consiliu in functie de populatie. Polonia doreste modificarea acestui sistem pe considerentul ca el avantajeaza tarile mari, precum Germania. Potrivit acestui sistem, Germania are, de pilda (in Consiliu), 29 de voturi, iar Romania 14. Voturile Romaniei au fost stabilite in urma recensamantului din 2002, cand Romania avea 22 de milioane de locuitori.
Seful statului spune ca, daca acest sistem ar fi reanalizat, Romania ar putea pierde o parte din cele 14 voturi, pentru ca, intre timp, populatia ei s-a imputinat. Acesta este motivul pentru care Romania nu va sustine propunerea Poloniei care ameninta ca va bloca discutiile, daca doleantele nu-i vor fi indeplinite.
La summit-ul UE de ieri si astazi in cadrul caruia ar urma sa fie aprobata o foaie de parcurs pentru continuarea dezbaterilor privind tratatul constitutional - in cadrul unei Conferinte interguvernamentale - delegatia Romaniei este formata din presedintele Traian Basescu, de premierul Calin Popescu-Tariceanu si de ministrul de externe Adrian Cioroianu.
Basescu si Tariceanu au plecat separat la Bruxelles, desi la summit sunt obligati sa stea unul langa altul pentru ca fac parte din aceeasi delegatie. La plecare, Basescu a anuntat obiectivele cu care merge Romania la discutii. Este prima data cand Romania isi va spune punctul de vedere oficial asupra reformelor din Uniune. Romania a mai fost intrebata, in trecut, dar in calitate de observator si nu avea niciun cuvant de spus oficial.
Exigentele Romaniei au fost stabilite de Ministerul de Externe.
Miercuri seara, premierul Tariceanu afirmase ca "spera" ca presedintele sa accepte punctul de vedere al Romaniei, el fiind elaborat de specialisti. Este o afirmatie cel putin interesanta a premierului, pentru ca seful statului este cel care, constitutional, conduce politica externa. Insa, la precedentul summit, cand presedintele si premierul au mers la Bruxelles (tot separat) Tariceanu a tinut sa afirme ca, de fapt, problematica Uniunii este una interna, drept urmare el este cel care decide in aceste chestiuni. Totusi, delegatia Romaniei este condusa la acest summit de presedinte. Basescu a afirmat ieri ca a aprobat punctul de vedere al Romaniei elaborat de MAE inainte de a fi suspendat din functie de Parlament.
Basescu a declarat ieri ca Romania va sustine la summit suprematia Cartei Drepturilor Omului (care contine drepturile omului si ale minoritatilor) in fata dreptului national. Tari precum Marea Britanie sau Olanda resping acest lucru, temandu-se ca UE va interveni in politica lor privind imigratia (Marea Britanie) sau va restrange o parte din drepturile castigate precum dreptul la eutanasiere, drepturile homosexualilor de a se casatori sau legalitatea consumului drogurilor usoare (Olanda).
Romania mai vrea ca UE sa aiba personalitate juridica pentru a fi un actor global important. Basescu a afirmat ca Romania va sustine necesitatea unei politici unice a UE.
Presedintele a mai spus ca Romania va sustine de asemenea obligativitatea solidaritatii intre statele UE in momentul in care unul dintre aceste state se afla in dificultate energetica. Aceasta va fi analizata in marja discutiilor privind tratatul si este o propunere a Poloniei pe care Romania o sustine.
Romania vrea si directive precise in privinta imigratiei, avand in vedere ca este frontiera externa a UE, a mai declarat Basescu.
Ce va sustine Romania
Mentinerea actualului sistem de vot din Consiliul de Ministri (in functie de ponderea populatiei unui stat) - proiect respins de Polonia si Cehia si sustinut de ceilalti.
O politica externa comuna a UE - proiect respins de Marea Britanie si Olanda si sustinut de ceilalti.
Un rol mai mare pentru parlamentele nationale in raport cu Parlamentul European - proiect sustinut de Marea Britanie si Olanda, dar privit cu reticenta de ceilalti.
Statut juridic pentru Carta fundamentala a drepturilor omului (care cuprinde drepturile omului si ale minoritatilor) - proiect respins de Marea Britanie si sustinut de ceilalti.
Statut juridic pentru Uniunea Europeana - se pare ca aici va fi consens (Marea Britanie si Olanda sunt pregatite sa cedeze).
Suprematia dreptului comunitar in fata celui national - proiect respins de Marea Britanie si Cehia si sustinut de ceilalti.
Pastrarea simbolurilor UE (steag, imn) - se pare ca referirile la simboluri vor fi eliminate din textul tratatului pentru ca Marea Britanie sa nu blocheze discutiile.
In afara discutiilor despre tratat va fi analizata o clauza referitoare la securitatea energetica (o tara in dificultate sa fie ajutata de ceilalti). Propunerea apartine Poloniei, iar Romania o sustine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
