• Leu / EUR4.7224
  • Leu / GBP5.2788
  • Leu / USD4.1521
Politică

România pierde 1,3 mld. euro pe lună din cauza administraţiei de stat

România pierde 1,3 mld. euro pe lună din cauza administraţiei de stat

Anton Schrag, responsabilul pentru România al Directoratului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene: Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteţi pierde bani de la Uniunea Europeană. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevărat pierduţi.

Autor: Claudia Medrega

11 oct 2011 3558

Ineficienţa managementului de stat aduce României pierderi de 1,3 mld. euro pe lună şi de 16 mld. euro pe an pe trei căi: neştiinţa de a atrage 400 mil. euro pe care ar trebui să-i luăm de la UE, neputinţa de a micşora cheltuielile bugetare cu bunuri şi servicii şi de personal care majorează datoria publică cu 800 mil. euro pe lună şi nepriceperea de a administra eficient companiile de stat care aduc pierderi de 100 mil. euro pe lună.

Cei 16 miliarde de euro anual înseamnă un minus de peste 700 de euro pe an pentru fiecare român. Dintre toate pierderile, cea mai dramatică este neştiinţa de a atrage fonduri europene, iar "ghilotina" va cădea pe 31 decembrie 2012, dată după care, conform normelor UE, banii netraşi se anulează.

Responsabilul pentru România al Directoratului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, Anton Schrag, a avertizat autorităţile române că decembrie 2012 este data limită dincolo de care banii netraşi de la Uniunea Europeană nu vor mai putea fi folosiţi.

"Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteţi pierde bani de la UE. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevărat pierduţi, pentru că sumele alocate pentru perioada iniţială a progra­mă­rii bugetare şi necheltuite vor fi anulate", a spus Schrag. Aceasta înseamnă că România ar trebui să atragă 6 mld. euro până în decembrie 2012 în sensul de plăţi efectuate (claim money - engl.). În acest moment, plăţile făcute de Comisia Europeană către autorităţile de managament româneşti, aşa-numitele AM-uri, sunt de circa 700 mil. euro.

Pentru a nu pierde banii UE, România ar trebui să atragă circa 400 milioane de euro pe lună de acum până în decembrie 2012, astfel încât să ajungă de la 700 mil. euro plăţi făcute în prezent la 6 miliarde de euro.

Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât din iulie 2011 UE nu mai face niciun fel de plăţi către programele europene din România, după ce a descoperit fraude la alocare în cadrul Axei Sectoriale Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Cele şapte programe sectoriale ar trebui să atragă în total, în fiecare din cele 14 luni şi deci 58 de săptămâni rămase, câte 400 mil. euro pe lună şi 90 mil. euro pe săptămână ca să nu pierdem bani.

La datoria publică, România pierde aproximativ 800 mil. euro pe lună deoarece Guvernul nu poate stăpâni cheltuielile cu bunuri şi servicii şi cu personalul supradimensionat al statului. Necesarul mare de finanţare al statului a determinat un salt al datoriei publice cu 5 mld. euro în prima jumătate a anului, adică o creştere de aproximativ 800 mil. euro pe lună care este din ce în ce mai dificil de finanţat.

Chiar dacă România va controla deficitul bugetar, obligaţiile financiare vor creşte în anii următori, având în vedere că vor exista sume de rambursat şi dobânzi de plătit.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii şi-au continuat ascensiunea în acest an, în timp ce cheltuielile de capital, cu investiţii, sunt în scădere. Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor, în august cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 15,4%, la 2,5 mld. lei. "Această creştere a cheltuielilor cu bunuri şi servicii este mai mult decât însemnată. Nu sunt foarte lămurit care este motivul. Trebuie investigat de ce au crescut. Este posibil ca ajustarea din 2009 şi 2010 să nu fi reuşit, să constaţi că aceste cheltuieli au fost tăiate pe hârtie şi, ulterior, s-au acumulat arierate", a comentat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În plan intern, România este acum într-o poziţie fiscală mai bună decât în anii trecuţi, în condiţiile în care a aplicat o serie de măsuri de ajustare fiscală, reuşind să reducă deficitul bugetar şi să atenueze ritmul de creştere al datoriei publice. Însă procesul de ajustare trebuie să continue, iar apropierea anului electoral 2012 transmite deja unele semnale de îngrijorare, având în vedere antecedentele de euforie electorală ale politicienilor români, care au dus la corecţii ulterioare costisitoare şi dureroase pentru populaţie.

La companiile de stat, pierderile provocate de cele prost administrate sunt de aproximativ 100 mil. euro/lună, adică 1 mld. euro pe an. Alte companii de stat produc profituri, ceea ce face ca bilanţul total al acestora să fie un minus mai mic, de 500 mil. euro.

Însă toate aceste pierderi pot la un anumit moment dat să fie consi­derate ca un deficit buge­tar, deficit pe care statul îl acoperă prin impozite şi taxe, după cum spune Dumitru. Aproximativ o treime din cele mai mari 35 de companii controlate de statul român au avut anul trecut pierderi de circa un miliard de euro. Aceşti 13 coloşi, printre care se află monopoluri sau exploata­tori de resurse naturale, în loc să genereze valoare adău­­gată pentru econo­mie, înregistrează da­torii de miliarde de euro la bugetul consolidat de stat.

Primele zece com­panii în funcţie de pier­derile înregistrate anul trecut au înregistrat la mijlocul acestui an datorii faţă de bugetul general consolidat al statului de peste 1,9 mld. euro, echi­valentul a 1,6% din PIB, toate aceste companii fiind pe lista de monitorizare a FMI-ului şi toate fiind abonate la un management dictat politic. Podiumul datornicilor este compus din CNH, CFR şi Electrificare CFR, primele două firme fiind de asemenea şi pe primele locuri când vine vorba de pierderi.

Una dintre cele mai importante schimbări care ar trebui să intervină în conducerea companiilor de stat este aducerea la cârma lor a unor manageri rezultaţi printr-un proces normal de selecţie, cu obiective clar stabilite şi ocrotite de influenţa politică.

Într-un mediu economic interna­ţionat dominat de tensiuni şi incertitudine, în care deciziile de reducere a impozitelor sau de creştere a cheltuielilor bugetare pot fi privite ca riscante pentru că poţi să ai o mare problemă de finanţare a deficitului bugetar şi datoriei publice, România trebuie să-şi stabilească ca "prioritate zero" absorbţia fondurilor europene.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7224
Diferență: -0,0191
Ieri: 4.7199
Azi: 4.1521
Diferență: -0,6556
Ieri: 4.1541
Azi: 5.2788
Diferență: -0,2645
Ieri: 5.2701
Azi: 4.2433
Diferență: -0,2093
Ieri: 4.2531