"Ne-am limitat la pozitia Uniunii Europene luata zilele astea", a sustinut ieri purtatorul de cuvant al Externelor, Ilie Banica. Presedintia nu a dorit sa comenteze in privinta mesajului netransmis, iar daca a existat o discutie telefonica Bucuresti-Moscova, ea nu a fost facuta publica.
Din declaratia ambigua a lui Ilie Banica (care nu a revenit cu explicatii suplimentare) se poate intelege ca ar fi vorba despre o decizie a UE (nici aceasta nu este publica, daca exista cu adevarat) de retinere voluntara in privinta pozitiilor fata de recentele schimbari de la Kremlin.
Presedintia slovena a Uniunii a transmis Kremlinului un mesaj destul de rece, felicitandu-l pe Medvedev, dar remarcand deficientele din procesul electoral. In particular insa, cancelariile occidentale l-au felicitat pe Medvedev, tonul fiind insa unul cat se poate de oficial (cel al Marii Britanii a fost de-a dreptul critic). De la Bucuresti insa, nicio vorba, nici de bine, nici de rau. La alegerea sa in fruntea Frantei, in primavara trecuta, Nicolas Sarkozy a fost felicitat calduros chiar a doua zi dupa victorie, nu de unul, ci de doi presedinti romani - unul interimar, Nicolae Vacaroiu, si unul suspendat, Traian Basescu. Ce relevanta are tacerea actuala in contextul relatiilor romano-ruse intrate acum sub zodia Medvedev?
"Este un lucru important si transmiterea de astfel de mesaje, dar in contextul relatiilor reci romano-ruse nu este de mirare. Sigura ca presedintele Traian Basescu a spus ca s-a intalnit de patru ori cu Vladimir Putin (a spus acest lucru in contextul discutiilor despre Kosovo - n.n.), ca are relatii bune cu el si aici retinerea este ciudata. Dar este de inteles", afirma istoricul Armand Gosu.
Gosu se indoieste ca UE ar avea vreo pozitie unitara in aceasta privinta (de fapt, in afara declaratiei lui Ilie Banica nu mai exista vreuna facuta pe aceeasi linie) pe care sa o urmeze si Romania.
Saptamana trecuta, presedintele PSD Mircea Geoana sustinea la o intalnire a Institutului ASPEN ca Romania trebuie sa ceara UE
sa-si precizeze punctul de vedere in privinta Rusiei si a ofensivei Gazprom in Balcani.
"Romania nu are ce pozitie comuna sa ceara Uniunii Europene, pentru ca, din pacate, nu exista aceasta pozitie comuna. De ani de zile UE isi propune sa aiba o voce coerenta fata de Federatia Rusa, dar acest lucru intarzie. Fiecare stat membru al UE are interese proprii pe care vrea sa si le negocieze in relatiile cu Rusia", afirma istoricul, un bun cunoscator al realitatilor Rusiei.
In UE sunt state care au un masiv interes economic pentru o buna relatie cu Rusia - este vorba, in primul rand, despre Germania (cancelarul Angela Merkel va fi primul lider european care il va vizita sambata pe Medvedev) al carei proiect de constructie impreuna cu Gazprom a unui gazoduct pe sub Marea Baltica, care sa ocoleasca Polonia, a starnit multe controverse si a condus la o racire accentuata a relatiilor Berlinului cu Varsovia. Un alt exemplu este cel al Italiei, unul dintre primii beneficiari ai proiectului North Stream care aduce spre UE gaze din Rusia si care concureaza proiectul Uniunii, Nabucco.
Sunt insa si voci critice, precum cea a Poloniei, tarilor baltice si Romaniei, care reproseaza Moscovei realitatile din trecut. Marea Britanie are dispute recente cu Federatia - inchiderea sediilor British Council din Rusia, cererea de extradare (refuzata de Moscova), formulata de Londra, a lui Andrei Liugovoi implicat in cazul asasinarii fostului spion rus Alexandr Litvinenko sau cererea Moscovei (refuzata de Londra) de extradare spre Rusia a magnatului Boris Berezovski, adversar al lui Vladimir Putin. Din aceste motive UE nu va avea multa vreme o pozitie comuna in privinta Rusiei, arata Armand Gosu.
La ce se poate astepta Romania de la Rusia lui Medvedev in acest context? La nimic, spune istoricul.
In opinia sa, dosarele istorice - Tezaurul Romaniei aflat la Moscova si denuntarea pactului Ribbentrop-Molotov - vor bate pasul pe loc. Cat despre dosarele recente - ar fi vorba, in primul rand, despre bazele americane din Romania - nici aici nu se va schimba nimic, afirma Gosu. "Rusia s-a iritat degeaba, oricum in Romania nu va fi vorba despre instalarea unei baze americane, ci despre o infrastructura americana cu putin soldati transportati la nevoie in alte teatre de operatiuni. Acest lucru nu modifica raportul de forte in aceasta parte a Europei, drept urmare nici retorica cunoscuta a Rusiei nu se va schimba. In privinta politicii externe a Rusiei nu are cum sa se schimbe ceva. De altfel, Medvedev a si anuntat continuitatea in politica externa", arata istoricul.
Nici in privinta unui aspect de interes major lucrurile nu vor evolua - este vorba despre folosirea de catre Rusia a energiei drept arma politica, arata Gosu: "Oricum prezenta actuala a lui Medvedev in fruntea Gazprom justifica continuitatea. Energia va fi folosita in continuare ca metoda de constrangere in politica externa, iar Medvedev va continua strategia lui Putin".
Vladimir Putin va veni la summit-ul NATO de la Bucuresti din 2-4 aprilie insotit de Dmitri Medvedev. "Nu vor fi confruntari directe cu NATO, dar nici schimbari majore. Fara discutie, vioara intai a delegatiei ruse va fi Vladimir Putin. Dar Putin nu va fi belicos la Bucuresti si nu va avea un discurs agresiv la adresa NATO. Va lasa portite deschise in privinta relatiilor Rusiei cu Organizatia Nord-Atlantica sau cu UE. Ceea ce ar putea transmite clar ar fi un testament al sau in materie de politica externa", afirma Armand Gosu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
