• Leu / EUR4.9459
  • Leu / GBP5.7464
  • Leu / USD4.6730
Politică

Romania si Bulgaria, pedepsite de Franta pentru ca au spus "Yes"

Romania si Bulgaria, pedepsite de Franta pentru ca au spus "Yes"
19.02.2003, 00:00 82

Presedintele Frantei Jacques Chirac, cunoscut drept unul dintre partizanii integrarii Romaniei in structurile europene, a criticat sever Romania si Bulgaria pentru politica pro-americana in problema irakiana si a vorbit, deschis si cu o vehementa fara precedent, despre riscurile ca intrarea acestor doua tari in UE sa fie blocata.  
La summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, convocat luni noapte pe tema Irakului, Chirac a spus ca "Romania si Bulgaria au avut o atitudine deosebit de superficiala in conditiile in care pozitia lor este oricum foarte problematica din punct de vedere al Europei. Daca intentionau sa-si diminueze sansele de a intra in Europa nu puteau gasi o metoda mai buna", a spus presedintele francez.
Potrivit liderului francez, statele din estul Europei, "nu foarte bine crescute si un pic inconstiente de pericolul unei alinieri prea rapide la politica americana", au pierdut "o buna ocazie de a tacea" in ceea ce priveste subiectul Irak.
Interventia liderului de la Elysee poate fi considerata o surpriza doar prin vehementa exprimarii. Supararea Frantei privind politica pro-americana a statelor candidate era cunoscuta.
Diviziunile din cadrul UE au fost exacerbate, la inceputul lunii februarie, de o scrisoare de sustinere catre Washington, semnata de opt lideri europeni, printre care trei din viitoare state membre ale Uniunii - Polonia, Republica Ceha, Ungaria - urmata de ralierea altor zece state foste comuniste aspirante la UE si NATO la politica americana fata de Irak (Scrisoarea Grupului de la Vilnius).
In timp ce Franta si Germania se prezentau drept "campioni ai pacii", initiativa acestor tari a scos la iveala disensiunile din cadrul Europei si a permis responsabililor americani sa critice "vechea Europa" ( tarile care se opun unei interventii americane in Irak)
Vizibil deranjat de aceasta evolutie a lucrurilor, Chirac a avertizat candidatii la Uniunea Europeana ca risca sa isi intarzie aderarea.
"Daca la primul subiect dificil incepem sa ne prezentam puncte de vedere independent de orice consultare cu organizatia in care, de altfel, vrem sa intram, atunci nu este vorba de un comportament foarte responsabil", a apreciat Chirac.
"Deci cred ca au ratat o buna ocazie de a tacea", a insistat presedintele francez.
El a subliniat ca, "dincolo de latura oarecum copilareasca sau amuzanta, demersul este periculos". De asemenea, Chirac a amintit ca extinderea va trebui ratificata intr-o serie de tari ale UE prin referendum si a atras atentia ca actiunile viitoarelor state membre si ale candidatilor la Uniune risca sa consolideze "un sentiment de ostilitate" a opiniei publice, care ar constata ca noii veniti nu aduc pacea in Uniune.
"Or, este suficient ca o singura tara sa nu ratifice prin referendum ca extinderea sa nu poata avea loc", a explicat el.
Riscurile sunt si mai mari cand este vorba de Romania si Bulgaria, considera presedintele francez, intrucat nu au primit o promisiune ferma privind data aderarii.
Intrebat despre motivele pentru care si-a indreptat criticile impotriva statelor candidate si nu impotriva britanicilor, spaniolilor, italienilor sau portughezilor, care au semnat si ei scrisoarea de sustinere a presedintelui american George W. Bush, Jacques Chirac a raspuns ca acestia "au mai multe drepturi".
"Cand esti in familie ai mai multe drepturi decat cand ceri sa intri, cand bati la usa", a declarat el.
"A intra in Uniunea Europeana inseamna a se consulta cu ceilalti. Daca la primul subiect dificil ignora pozitia celorlalti, acesta nu este un comportament responsabil.," a declarat Chirac.
Declaratiile critice ale presedintelui francez au fost "anticipate" de afirmatiile ministrului de externe, Dominique de Villepin, care a calificat luni drept "stangace" initiativa statelor membre ale Grupului de la Vilnius. Erau si sunt, in continuare vizate, pe langa Romania si Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia, Albania, Croatia, Macedonia. Anterior scrisorii de sustinere a celor zece state, opt lideri europeni -Marea Britanie, Spania, Danemarca, Italia, Portugalia, Ungaria, Polonia si Cehia- au semnat in favoarea sustinerii politicii americane in privinta Irakului.




Iliescu sugereaza calm
"Nu vrem sa luam in considerare unele declaratii care reiau o astfel de teza, ca si aceea care exprima un principiu pe care eu l-am crezut de mult depasit de istorie: A¤Cine nu-i cu noi e impotriva noastraAY, cine nu exprima mot a mot anumite pozitii asa cum le exprim eu este impotriva mea", a afirmat presedintele Ion Iliescu, la cateva ore dupa interventia lui Chirac.
Seful statului roman a raspuns omologului sau francez la Bruxelles unde a participat la consultarile statelor candidate cu presedintia elena a UE, intrucat liderii statelor candidate nu au fost invitati la summitul de urgenta al UE.
Presedintele Iliescu a adaugat ca asemenea pozitii, precum cea a presedintelui francez, nu sunt deloc potrivite intr-o ordine democratica, in structurile democratice care sunt UE si NATO.
Ion Iliescu a apreciat de asemenea ca ar fi gresit sa se considere ca presedintele Frantei Jacques Chirac ar fi antiamerican. 
"Sunt momente mai tensionate care ofera si posibilitatea unor iesiri mai putin controlate, dar pana la urma ratiunea de stat predomina si interesele UE si ale NATO", a mai spus presedintele Iliescu.
Seful statului roman a mentionat ca Romania si Franta au relatii traditionale, care pana la urma vor predomina. "Asemenea accidente de parcurs nu trebuie sa ne intunece gandirea rationala", a apreciat Iliescu.
Intrebat daca urmare a criticilor aduse de presedintele Frantei, Romaniei vizita presedintelui Ion Iliescu la Paris, programata pentru acest an, va mai avea loc, seful statului roman a precizat ca data exacta a vizitei nu fusese stabilita si ca orice stare tensionata internationala afecteaza calendarul contactelor politice.
La Bucuresti, presedintii Comisiilor de politica externa din Camera Deputatilor, Radu Podgoreanu, si din Legislativul bulgar, Serghei Stanisev, au discutat, ieri, declaratia lui Chirac, apreciind ca Romania si Bulgaria au ajuns intr-o situatie mai dificila decat celelalte tari candidate.
"Am ajuns la concluzia ca situatia noastra in acest context este mai dificila decat a celorlalti. Este neplacut ca exact doua tari care nu sunt nici membre NATO, nici UE par a fi considerate mai responsabile pentru impas decat celelalte, care sunt membre", a spus Podgoreanu.
Romania si Bulgaria spera ca vointa de a se integra in UE sa nu fie "zadarnicita" de actiunile lui Saddam Hussein, au adaugat cei doi oficiali.
"Viitoarele noastre actiuni trebuie aliniate deciziei de marti( ieri) a UE, care nu exclude interventia in Irak, dar precizeaza ca aceasta este o ultima solutie", a declarat parlamentarul bulgar.




Candidatii, la usa celor mari
Statele candidate la UE nu au fost invitate la summitul de luni seara al liderilor europeni, reprezentantii acestora avand ieri o reuniune de informare cu presedintia elena a UE. Candidatilor le-a fost prezentata pozitia comuna a UE pe tema Irakului.
Interventia socanta a liderului de la Elysee a plasat in plan secund acordul la care au ajuns liderii europeni dupa saptamani de replici dure. Datorita unei atmosfere "constructive", cum a numit-o presa europeana, sefii de stat si de guvern din statele membre UE au cazut de acord asupra unei pozitii comune privind problema irakiana, luni noapte la Bruxelles. In textul comun, Cei 15 nu exclud recurgerea la forta ca "ultima solutie" impotriva Irakului si cer Bagdadului sa se dezarmeze si sa coopereze "complet si imediat" cu inspectorii de dezarmare ai ONU.
La reuniunea de ieri a candidatilor discutiile nu au ignorat declaratia presedintelui francez, pe care liderii statelor din Est au incercat sa le minimalizeze, relateaza AFP.
Premierul slovac, Mikulas Dzurinda, a incercat sa aplaneze situatia. "Nu iau aceasta declaratie ca pe o drama. Sunt un om politic, nu comentez toate declaratiile. Am cele mai bune relatii cu Jacques Chirac", a spus Dzurinda.
"Toata lumea are dreptul sa aiba propriile puncte de vedere. Dar, in acelasi timp, si Slovacia are propriile puncte de vedere. Ne pregatim sa participam la conturarea unei politici europene. Este dreptul si obligatia noastra", a adaugat premierul slovac.
Mai vehementa, Bulgaria a respins criticile presedintelui francez. Declaratia presedintelui francez tradeaza "o anumita nervozitate", a apreciat adjunctul ministrului bulgar al Afacerilor Externe, Lubomir Ivanov, pentru postul public de radio. "Nu este o abordare productiva din punct de vedere al identificarii unei pozitii comune, in Consiliul de Securitate", unde Bulgaria se numara printre membrii nepermanenti, a adaugat el.
Purtatorul de cuvant al Ministerului bulgar al Afacerilor Externe Lubomir Todorov a afirmat ca Bulgaria nu este mai aproape de politica Statelor Unite decat de cea promovata de Franta sau Germania.
"Nici o declaratie oficiala a reprezentantilor bulgari nu poate justifica interpretari negative asupra pozitiei Bulgariei, ca fiind mai apropiata de cea a Statelor Unite decat de cele europene, inclusiv ale Frantei, Germaniei si Belgiei", a subliniat el.




Liderii europeni pro si contra
Interventia presedintelui francez a avut efectul bulgarelui de zapada generand o serie de declaratii ale responsabililor europeni.
@ Tony Blair: Au dreptul sa isi exprime opiniile(Bolduit) Statele din fosta Europa comunista, care doresc sa se alature Uniunii Europene, au aceleasi drepturi ca si Franta sau Marea Britanie de a-si exprima opiniile, a declarat, ieri, premierul britanic Tony Blair, relateaza AFP.
Premierul britanic a precizat ca i-ar fi placut ca luni, la consiliul extraordinar de la Bruxelles, sa fie prezente si tarile candidate, care nu au fost invitate.
"Sper ca nimeni nu va sugera ca aceste tari nu trebuie sa fie membre UE si ca nu ar trebui sa aiba dreptul de a-si exprima parerea", a continuat Blair.
"Cred ca parerile lor sunt interesante (...) pentru ca aceste tari stiu care este valoarea aliantei intre Europa si Statele Unite", a mentionat premierul britanic Tony Blair.
@ Prodi-dezamagit. Mai putin dur decat Chirac, presedintele Comisiei Europene Romano Prodi, s-a declarat dezamagit de atitudinea statelor candidate.
"Sunt foarte dezamagit deoarece cred ca aceste tari nu au inteles semnificatia si natura Uniunii Europene. Nu este numai o uniune economica, este si o uniune politica. Noi, in UE, am luat decizia de a avea un viitor comun, iar acesta este semnalul unei lipse de intelegere din partea lor," a declarat Prodi, la finalul summitului extraordinar al UE, corespondentului Mediafax.
Presedintele Comisiei apreciaza, totusi, ca nu exista un risc pentru aderarea tarilor candidate la Uniune. "Sper ca procesul de ratificare sa decurga dupa cum am planificat, fara probleme," a afirmat Prodi.
@ Pat Cox: Candidatii nu trebuie criticati
Presedintele Parlamentului European, Pat Cox, a apreciat,  ieri, ca alegerea facuta de viitorii membri ai UE in materie de securitate si aparare nu poate fi criticata, atata timp cat "Europa este absenta in acest domeniu", relateaza AFP.
"Lectia care trebuie invatata din aceasta situatie este ca trebuie sa cream o politica externa si de securitate comuna reala. Trebuie sa reducem diferentele dintre aspiratiile noastre si realitate", a declarat Cox. "Acest lucru ar fi mai constructiv decat o campanie de denigrare, care nu are drept scop crearea solidaritatii necesare pentru constituirea unui singur continent european", a adaugat el.
@ Verheugen: Nu se va repeta. Comisarul european pentru Extindere, Gunter Verheugen, a dat ieri asigurari ca fostele state comuniste candidate la UE sau la NATO si care si-au exprimat sustinerea fata de politica americana in Irak, nu vor mai avea asemenea initiative.
"O asemenea situatie nu se va mai repeta", a dat asigurari comisarul european, citat de postul public de televiziune german ZDF, citat de AFP. El a recunoscut ca aceasta sustinere a provocat "o oarecare enervare in cadrul Uniunii Europene".
"Nu cred ca viitoarele state membre au avut intentia de a pune bete in roate UE. Pur si simplu voiau sa-si consolideze relatiile transatlantice", a afirmat el.
Daca in ceea ce priveste scrisoarea celor opt Verheugen a spus ca nu stie ce influenta au avut SUA, in privinta scrisorii Grupului Vilnius comisarul european afirma ca SUA "au avut penita".
"De aceea nu cred ca in spatele acestei initiative s-ar ascunde doar intentii amicale", a precizat Verheugen.




UE nu e Pactul la Varsovia
Spre deosebire de Romano Prodi, comisarul european pentru relatii externe, Cris Patten a apreciat ca Uniunea Europeana "nu este Pactul de la Varsovia", ci un "forum politic". Prin urmare, "aceste tari au opiniile lor si trebuie sa si le exprime", a declarat Patten.
"Noi nu suntem doar un forum economic, ci si unul politic, si incercam sa colaboram de cate ori avem aceasta posibilitate", a adaugat Patten.
"Presedintele Chirac are modul sau propriu de exprimare, iar eu nu doresc sa atenuez modul sau de exprimare uneori mai plastic", a continuat Patten. Trebuie "evitat subiectul extinderii" si "trebuie sa dam dovada de generozitate chiar si atunci cand cineva nu este de acord cu noi", a insistat comisarul european.




Bulgaria, de doua ori pedepsita
Bulgaria nu a fost "sanctionata" numai prin declaratiile presedintelui francez, ci mai ales prin refuzul NATO de a-i garanta securitatea in caz de razboi in Irak.
Aflat in vizita la Sofia, secretarul general al NATO, George Robertson, a declarat ca Alianta Nord-Atlantica nu se angajeaza sa furnizeze garantii pentru securitatea nationala a Bulgariei in eventualitatea unei operatiuni militare in Irak, relata ieri cotidianul bulgar Dnevnik.
"Garantii totale de securitate pentru un stat apar in momentul in care acesta devine membru cu drepturi depline al Aliantei", a subliniat Robertson. Bulgaria a fost invitata sa adere la NATO in noiembrie 2002 si, la fel ca Romania, nu a ratificat acordul de aderare.
Ulterior, presedintele bulgar, Gheorghi Parvanov, a precizat ca a ridicat, in timpul intrevederii cu George Robertson, problema garantiilor de securitate pentru Bulgaria, insa a evitat sa spuna ce raspuns a primit din partea oficialului NATO.
Pe de alta parte, secretarul general al NATO a minimizat amploarea crizei NATO, aplanata duminica noapte, printr-un acord compromis prin care se garanteaza securitatea Turciei in cazul unui razboi in Irak.
"Anumite voci au afirmat ca aceste probleme evidentiaza o criza grava in interiorul NATO. Aceste aprecieri sunt gresite", a declarat Robertson in fata Parlamentului bulgar.
Robertson a invitat Bulgaria, care urmeaza sa devina membra a NATO in anul 2004, alaturi de alte sase candidate, sa contribuie la ajungerea la un acord.
"Noile membre urmeaza sa aiba un rol constructiv in Consiliul Nord-Atlantic, ajutand Alianta sa ajunga la un acord", a continuat Robertson.
Secretarul general NATO a apreciat ca deocamdata nu este necesar ca viitoarele membre NATO sa contribuie la apararea Turciei.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9459
Diferență: -0,0243
Ieri: 4.9471
Azi: 4.6730
Diferență: -0,3731
Ieri: 4.6905
Azi: 5.7464
Diferență: -0,4073
Ieri: 5.7699
Azi: 4.8803
Diferență: -0,3492
Ieri: 4.8974