Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, marţi, în plen, că nu pot exista două propuneri din partea aceluiaşi grup parlamentar pentru funcţia de preşedinte al Senatului şi că dacă PSD îşi menţine propunerea, atunci va trebui să considere că Teodor Meleşcanu nu face parte din ALDE.
„Domnule preşedinte de şedinţă, stimaţi colegi, avem o problemă procedurală serioasă întrucât regulamentul Senatului prevede clar că alegerea preşedintelui se face pe baza propunerilor grupurilor parlamentare în ordinea mărimii grupurilor, câte o propunere de fiecare grup. Vreau să luaţi act că grupul ALDE îşi exercită dreptul de a avea propria propuere, în persoana domnului Iani Popa. Nu pot exista două propuneri din partea aceluiaşi grup. Domnul Meleşcanu poate fi candidatul PSD nu condiţia să nu facă parte din grupul ALDE”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, în plen.
El a adăugat că PSD trebuie să considere că Teodor Meleşcanu nu mai face parte din ALDE dacă îl propune la şefia Senatului.
„Vreau oficial să anunţ în plenul Senatului că propunerea ALDE este domnul senator Iani Popa. dacă dumneavoastră persistaţi cu propunerea, atunci vă rog să consideraţi că domnul Meleşcanu nu face parte din grupul ALDE şi prin urmare în distribuirea posturilor din BP noi avem dreptul să ne exercităm opţiunea conform coeficientului pe care îl avem”, a adăugat Tăriceanu.
PSD a anunţat în plen că propunerea partidului pentru funcţia de preşedinte al Senatului este Teodor Meleşcanu.
ALDE îl propune pe senatorul Iani Popa.
Preşedintele de şedinţă, Şerban Valeca, a afirmat că „fiecare grup parlamentar poate face o singură rpopunere conform articolului 23 (1) din regulamentul Senatului”.
Potrivit articolului 23 din regulamentul Seatului: „Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi. Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toţi candidaţii care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat şi toţi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi. Constatarea rezultatelor votului şi întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar”.
