"Parlamentul European se va angaja într-o mai bună integrare a ţării dumneavoastră în UE. La nivelul Uniunii Europene în momentul de faţă se negociază cu privire la Uniunea Bancară, un proiect extraordinar pentru că criza ne-a învăţat că avem nevoie la nivel european de un sistem puternic de supraveghere bancară şi nu e normal ca cetăţenii, contribuabilii, să plătească pentru greşelile altora", a spus Martin Schulz.
El a arătat că, în urmă cu doi ani, Parlamentul European venea cu propuneri în ceea ce priveşte crearea unei instituţii europene de reglementare a băncilor şi că la vremea respectivă propunerile au fost respinse, însă acum acestea sunt reluate.
"Noi, în ccea ce ne priveşte, vom face tot ce vom putea pentru a construi o instituţie de reglementare solidă şi transparentă pan-europeană, funcţională şi care eventual ulterior să poată fi extinsă la domeniul asigurărilor fondurilor de pensii şi pieţelor financiare. Dorim extinderea acestei instituţii de reglementare de la zona euro la toate celelalte state UE. Şi nu mi se pare adecvat să separăm Uniunea Europeană din cauza faptului că două ţări au optat să nu adopte moneda euro", a adăugat Schultz.
El a arătat că supravegherea trebuie să se realizeze la nivelul Uniunii Europene, arătând că în afara celor două ţări toate celelalte state membre s-au angajat prin tratate să introducă moneda euro.
"În afara celor două ţări, toate celelalte state membre s-a angajat prin tratate să introducă moneda euro şi dorim ca fiecare stat care doreşte să participe la definirea politicilor să şi introducă această monedă. De aceea, este clar, Parlamentul European doreşte ca România să devină membru în acestă Uniune Bancară", a precizat preşedintele Parlamentului European.
El a mai spus că România a suferit atât de mulţi ani din cauza "unei dictaturi comuniste extrem de brutale" şi că după căderea regimului comunist şi "plecarea dictatorului Ceauşescu" situaţia României a fost mult mai dificilă decât în alte ţări ale blocului comunist.
Martin Schultz a mai spus că după 10 ani de instabilitate economică a urmat o perioadă de stabilitate macroeconomică, s-a înregistrat o rată de creştere de 7 procente şi o rată a şomajului extrem de redusă. El a mai spus că pentru economia românească se estimează o rată de creştere pentru 2013 de 2,5%, iar gradul de îndatorare în momentul de faţă de este 34,6% din PIB.
"Toate acestea reprezintă indicatori care fac multe state să vă invidieze", a adăugat Schultz.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
