Concluziile sunt prezentate într-un document oficial, obţinut de MEDIAFAX, şi reflectă situaţia achiziţiilor efectuate în ultimul trimestru al acestui an de căre instituţii publice şi companii de stat.
Topul autorităţilor cu cele mai multe proceduri de achiziţie lansate în ultimele trei luni este alcătuit, în ordine, de Romsilva (cu 133 documentaţii acceptate), Complexul Energetic Turceni (54) şi Romgaz (50), urmate de CFR Călători (47), Complexul Energetic Craiova (46), CFR SA (45), Institutul Naţional al Patrimoniului (42), Transelectrica (41), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (38), CN Huilei (34), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (32), Nuclearelectrica (31).
Pe lista incluzând un total de 54 instituţii şi companii de stat mai sunt prezentate, printre altele, Regia Autonomă de Transport Bucureşti (21 documentaţii acceptate), Electrocentrale Bucureşti (17), Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (16), Hidroelectrica (14), Ministerul Apărării (12), Ministerul Administraţiei şi Internelor (11), Autoritatea pentru Reglementare în Comunicaţii (11), CN Aeroporturi Bucureşti (10), CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (10), Complexul Energetic Rovinari (9), precum şi mai multe spitale clinice de urgenţă şi universităţi.
Multe dintre aceste companii de stat sunt monitorizate de Fondul Monetar Internaţional din cauza pierderilor anuale ridicate înregistrate constant.
Una dintre principalele probleme identificate în cazul acestor achiziţii este legată de valoarea estimată a contractelor şi de ponderea mare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, comparabilă cu cea a cheltuielilor pentru lucrări.
Astfel, conform documentului citat, valoarea documentaţiilor de licitaţie din ultimele trei luni ale anului acceptate pentru a fi finanţate de la bugetul de stat se ridică la aproximativ 5 miliarde lei, din care 1,97 miliarde lei pentru lucrări şi 1,92 miliarde lei pentru achiziţii şi servicii.
La alocările pentru bunuri şi servicii se adaugă însă şi sumele cheltuite prin achiziţii directe.
"În privinţa fondurilor europene, ponderea nu se păstrează, diferenţa între lucrări şi bunuri şi servicii fiind considerabilă, ceea ce demonstrează că regulile europene cresc gradul de respect faţă de banul public", se arată în document. Analiza relevă că, din fonduri europene, un miliard lei au fost cheltuite în acest interval pentru investiţii şi doar 240 milioane lei pe bunuri şi servicii.
O altă concluzie rezultată din verificările efectuate în finalul acestui an este că o serie de autorităţi contractante, precum Romsilva, încarcă sistemul de achiziţii publice cu proceduri fracţionate, fără ca la nivel central să fie cunoscută adevărata necesitate a achiziţiilor. Romsilva este prezentată în document drept un exemplu de "anomalie instituţională", deoarece achiziţiile sunt decise la nivel local de către direcţii silvice care nu au personalitate juridică, iar unităţii centrale îi revine doar rolul de a lansa în numele acestora procedurile de achiziţie publică, fără o analiză a necesităţii.
"Este, poate, cel mai mare achizitor prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, cumpărând de la piuneze până la armament, fără un control şi o prioritizare în funcţie de obiectiv şi necesitate", este concluzia în cazul Romsilva.
Recomandarea formulată este efectuarea de achiziţii centralizate, ca în cazul spitalelor, apreciindu-se că astfel ar fi eficientizată cheltuirea banului public.
"Din păcate, se cheltuieşte mai mult pe bunuri şi servicii decât pe ceea ce numim investiţii, adică lucrări. Se simte clar nevoia unei centralizări, de creare a unei entităţi centralizate pentru achiziţii, chiar la nivel de Guvern. Până acum însă, acest lucru nu s-a realizat deoarece este foarte clar că ordonatorii principali de credite nu vor să lase din mână bugetele, adică vor să controleze ei achiziţiile", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse guvernamentale.
Datele analizate de MEDIAFAX relevă că majoritatea achiziţiilor sunt realizate prin negocieri directe sau licitaţii la care este depusă o singură ofertă.
Acest sistem, în care atribuirea unui contract prin licitaţii deschise la care sunt înregistrate mai multe oferte reprezintă excepţia de la regulă, este aplicat în condiţiile în care, în primăvara anului trecut, Gvernul susţinea că va amâna "pentru vremuri mai bune" achiziţionarea de maşini, televizoare, imobile sau alte bunuri care nu sunt de strictă necesitate şi că ia în calcul înfiinţarea unui "punct de comandă" care să avizeze achiziţiile de produse de birotică pentru toate ministerele, iar consumabile ca pixuri şi hârtii să fie cumpărate de la acelaşi furnizor şi la un preţ comun.
Înfiinţarea "centrului de comandă" pentru achiziţii a fost chiar pregătită încă din luna mai 2010 sub forma unui proiect de hotărâre care prevedea că achiziţiile de autoturisme, computere, mobilier, combustibil auto, dar şi de servicii informatice, de curăţenie, de asigurare şi transport aerian efectuate de către instituţiile publice centrale vor fi derulate în sistem centralizat, prin intermediul unei unităţi subordonate Ministerului Finanţelor.
Până la această dată, proiectul de hotărâre nu a fost însă aprobat de Guvern.
Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător, analiştii apreciind că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt "cu dedicaţie".
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Cristina Trăilă, declara în primăvara acestui an că are prea puţină putere şi prea puţini oameni pentru a ţine în frâu o piaţă care s-a cifrat la 19 miliarde euro în 2010.
O analiză efectuată de Ziarul Financiar relevă că statul îşi va majora în 2012 (an electoral) cheltuielile cu bunurile şi serviciile cu 11,2% faţă de acest an şi va cheltui 31,7 miliarde lei (în jur de 7,4 miliarde euro, 15,4% din totalul cheltuielilor bugetare) pentru achiziţii de tot felul.
Cele mai mari cheltuieli de bunuri şi servicii au fost înregistrate în 2008, când achiziţiile au însemnat 9,1 miliarde euro. Este de remarcat că 2008 a fost un an electoral, ca şi 2012.
Aşadar, în 20 de ani de la revoluţie, doi ani electorali, 2008, respectiv 2012, ar urma să înregistreze cele mai mari cheltuieli de bunuri şi servicii, de 9,1 miliarde euro, respectiv 7,4 miliarde euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
