Politică

Sibiu: Klaus Iohannis are şanse să fie primar încă patru ani, însă sibienii vor mai multe de la el

Klaus Iohannis

Autor: Mediafax

09.05.2012, 00:05 2331

Klaus Iohannis candidează pentru al patrulea mandat de primar al Sibiului, ultimele două câştigându-le cu peste 80 la sută din voturi, în condiţiile în care doar 1,6% din populaţie e de etnie germană, însă sibienii, deşi îl susţin, reclamă că a fost acordată atenţie zonei centrale nu şi cartierelor.

Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Klaus Iohannis, candidează la alegerile locale din 10 iunie pentru obţinerea celui de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, oraş care a deţinut, în 2007, titlul de Capitală Culturală Euro­peană, alături de Luxemburg. Deşi obţinerea acestui titlu nu i se dato­rează, Klaus Ioha­nnis a câştigat sus­ţinerea sibienilor datorită reuşitei acestui program, dar şi investiţiilor realizate în oraş în ultimii ani, precum şi atragerii unor investitori străini, în cea mai mare parte germani şi austrieci.

Municipiul reşedinţă de judeţ este considerat unul din cele mai im­portante oraşe din Transilvania, pozi­ţionat pe Coridorul IV paneuropean şi având un aeroport internaţional modernizat, în ultimii ani, printr-un împrumut realizat de Primărie şi Consiliul Judeţean Sibiu.

Anul trecut, Sibiul a fost singurul oraş din România care a primit, în "Ghidul verde Michelin", o cotaţie de trei stele, care înseamnă că este "o lo­caţie care trebuie văzută neapărat". Oraşul găzduieşte câteva importante instituţii de cul­tură, printre care Muzeul Na­ţional Brukenthal, primul muzeu din România şi din Centrul Europei, deschis din anul 1817, Complexul Naţional Muzeal "Astra", cu cea mai vastă structură etno-mu­zeală din România, Teatrul Na­ţional "Radu Stanca" şi Filamornica de Stat Sibiu.

Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit cu Carmen Iohannis, cuplul neavând copii. A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu. Din 1989 până în 1997 a fost profesor de fizică la Colegiul Na­ţional "Brukenthal" din Sibiu. Între 1997 şi 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 inspector general.

Klaus Iohannis este membru al Foru­mului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar din 2001 este preşedintele formaţiunii.

S-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. "Am ajuns mai mult întâmplător aici (primar al Sibiului - n.red.), fiindcă am vrut să promovez Forumul Democrat al Germanilor în Consiliul Local, lucru care atunci a funcţionat extrem de bine", declara, în luna aprilie a acestui an, primarul Sibiului.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a întrunit 83,2 la sută din voturi şi 14 fotolii de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.

În ceea ce priveşte averea per­sonală, nu au fost mari schimbări în ultimii patru ani de mandat. Astfel, în declaraţia sa de avere postată pe site-ul Primăriei Sibiu, Klaus Iohannis a trecut aceleaşi şase imobile, trei apartamente şi trei case, din municipiul Sibiu, cumpărate împreună cu soţia, doar în conturi situaţia fiind puţin diferită.

Astfel, dacă în 2008 avea un cont cu 4.062 de dolari, unul cu 50.000 de lei, iar în altul 19.060 de euro, acum situaţia financiară arată că în cele trei conturi sunt 9.000 de euro, 3.000 de dolari şi 11.000 de lei.

Anul trecut, venitul din salarii al primarului a fost de peste 52.000 de lei, alţi aproximativ 114.000 de lei revenind din chirii.

Potrivit declaraţiei de avere, Iohannis nu deţine niciun automobil, însă din 2007, Automobile Bavaria Group, prin dealerul local, a oferit în folo­sinţă gratuită Primăriei Sibiu o limuzină din seria 7, pentru ca, în 2009, Klaus Iohannis să conducă tot un BMW seria 7, modelul 750i. În 2010, pri­marul a primit primul BMW M5 din ţară.

Din 2000 până 2007, bugetul Si­biului a crescut de 14 ori. Astfel, dacă în 2000 bugetul oraşului era de aproape 22 de milioane de lei, în anul Capitalei Cul­turale a ajuns la peste 265 de mi­lioa­ne de lei, fără rectificările ulte­rioa­re. Cea mai mare creştere a fost însă în anul 2003 faţă de anul 2002, când s-a înregistrat o creştere de 61 la sută.

Bugetul pe 2008 al Primăriei Sibiu a fost de peste 374 de milioane de lei, în 2009 a depăşit 443 de milioane de lei, pentru ca în 2010 acesta să scadă la 287 de milioane de lei. Primarul declara, atunci, că motivul principal a fost criza, care a diminuat veniturile, dar şi faptul că transferurile de la bugetul de stat au fost cu mult mai mici. Cel de anul trecut a fost comparabil, de 284 de milioane de lei, proiectele de investiţii ale Primăriei fiind realizate, în cea mai mare parte, printr-un împrumut de la BERD. "Anul 2011 va fi un an care va aduce foarte multe îmbunătăţiri în infrastructura municipiului, fără să fi alocat foarte mulţi bani pentru aceste lucrări. Pare un paradox, dar nu este, pentru că vom folosi creditul BERD pentru a angaja lucrări de infrastructură în spaţiul public, de asemenea, vom folosi bani din proiecte europene, aprobate sau în curs de aprobare", declara, la începutul anului trecut, primarul.

Bugetul pe 2012 al Sibiului este de 336 de milioane de lei. Pentru investiţii noi sau în continuare, mai ales în infrastructura rutieră a oraşului, au fost alocate peste 100 de milioane de lei, aproximativ jumătate venind de la bugetul local.

"Este un buget relativ precaut, dacă ne referim la veniturile pe care le estimăm. Pe de altă parte, este aşa cum sibienii s-au obişnuit în ultimii ani, un buget cu o puternică componentă de investiţii. Acest principiu l-am folosit în fiecare an şi rezultatul este cel care se vede afară. Am încercat să avem o parte cât se poate de mică din buget destinată cheltuielilor curente, cheltuielilor care nu adaugă nimic la infrastructura oraşului. Sunt foarte multe lucrări propuse şi sunt convins că vom realiza mare parte din ele. În ultimii ani, execuţia bugetară a fost foarte bună, ne-am apropiat de sută la sută, ceea ce arată că şi proiecţia a fost bună, dar şi în timpul anului s-a lucrat foarte serios la punerea în practică", declara, la sfârşitul anului trecut, primarul Klaus Iohannis.

Potrivit presei, cea mai veche acuzaţie la adresa lui Iohannis datează de pe vremea când acesta ocupa funcţia de inspector şcolar, nefiind concretizată în niciun fel, anume că actualul primar ar fi fost implicat în trafic de copii. Iohannis ar fi intermediat, pentru cetăţeni americani şi canadieni, mai multe adopţii de copii din judeţul Sibiu, despre care nu se mai ştie nimic.

Un alt scandal în care a apărut numele lui Iohannis este legat de faptul că acesta ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul.

În plus, primarul a fost anchetat, în 2009, pentru abuz în serviciu, de către DNA, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005.

În 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010.

În timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNŢCD, Albin Marinescu, a cerut ca FDGR să îşi retragă toate materialele electorale pentru că numele primarului Klaus Iohannis apărea scris cu litera "J", în loc de "I", aşa cum era trecut în cartea de identitate. După acest incident, primarul a început să folosească numele de "Iohannis", deşi susţine că numele său se scrie cu "J", însă a fost înregistrat greşit în actele de stare civilă din perioada comunistă.

Presa a mai relatat, legat de Iohannis, că ascensiunea sa politică s-ar datora faptului că este membru al masoneriei.

La Primăria Sibiu au fost depuse zece candidaturi.

Astfel, actualul primar Klaus Iohannis candidează pentru al patrulea mandat din partea FDGR, el câştigând ultimele două scrutine cu peste 80 la sută din voturi.

Locotenentul în rezervă Alexandru Gheorghe, care a protestat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, candidează şi el la Primăria Sibiu din partea Partidului Naţional Democrat-Creştin.

Un alt candidat la primărie este Dragoş Floarea din partea USL. El conduce un club de baschet pentru copii.

În cursa electorală pentru Primăria Sibiu s-a înscris şi Mariana Brunchea (PDL), de profesie economist, care este consilier local.

Unii sibieni se declară mulţumiţi de actuala administraţie şi de modul în care s-a dezvoltat oraşul în ultimii ani, infrastructura stradală fiind însă problema cea mai des invocată de aceştia.

"Eu sunt mulţumită de primarul Iohannis şi sper să iasă tot el. La personalul de la Primărie ar trebui să mai lucreze. Şi mai sunt nemulţumită de faptul că nu există comunicare între Primărie şi societăţile de utilităţi, cum se face o stradă, cum vin alţii şi o sparg", spune Claudia N., de 39 de ani, asistent manager.

O altă sibiancă, Eugenia L., de 26 de ani, spune că şi-ar dori ca diferenţele dintre modul în care arată centrul oraşului şi cartiere să devină din ce în ce mai mici, acest lucru afectând imaginea pe care turiştii şi-o fac despre Sibiu: "Pot să zic că e ok (administraţia locală - n.r.), nu am nicio părere, nu prea am contact cu nimic, plec la serviciu dimineaţa şi mă întorc seara, dar ar putea să ne asfalteze strada în faţa blocului şi să nu mai frezeze străzile decât acolo unde chiar este necesar. Viitorii aleşi locali sper să se ocupe mai mult şi de periferie. Chiar dacă avem turişti, după jumătate de oră de vizitat centrul, încep să exploreze prin cartiere, unde se văd discrepanţe destul de mari şi nu cred că rămân cu o foarte bună impresie. De exemplu, cartierul Terezian este la câteva minute de mers pe jos din centru şi m-am întâlnit cu grupuri de turişti, de multe ori. La alegeri voi ţine cont de seriozitate şi de proiectele concrete ale candidaţilor, să fie ceva ancorat în realitate, cu termeni exacţi: ce anume şi până când".

Alte nemulţumiri ale sibienilor sunt legate de câinii comunitari, fiind o problemă nerezolvată deşi Primăria a început din 2009 un program de sterilizare a câinilor, în acelaşi an fiind inaugurat şi un adăpost.

"Eu sunt mulţumită de Primărie pentru că s-a văzut o schimbare în ultimii ani, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura şi înseamnă că e vizibil şi pentru turişti. Şi oraşul arată într-un fel, mai ales centrul. Sper să fie aleasă aceeaşi administraţie şi în viitor. Din punctul meu de vedere, modul în care funcţionează lucrurile în Sibiu, mă refer la ceea ce ţine de administraţie, că sunt altele independente de ea, este ok. Aş vrea ca pe viitor să se ocupe mai mult de câinii comunitari, mai ales în cartiere unde sunt mulţi şi destul de periculoşi", a spus Alina Stan, de 25 de ani, traducător.

O altă femeie, Gabi Smaranda, de 51 de ani, spune că îl va vota tot pe Klaus Iohannis la locale, pentru că "pare mai gospodar şi mai sobru" decât ceilalţi candidaţi: "Sunt mulţumită de administraţia sibiană şi sper să rămână în continuare domnul Iohannis. Este un foarte bun organizator şi sper să nu plece prim-ministru când o să iasă USL".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO