• Leu / EUR4.7524
  • Leu / GBP5.4550
  • Leu / USD4.3164
Politică

Ţara a fost inundată de panouri electorale înainte de începerea campaniei electorale. Este legal sau nu? Campania electorală prezidenţială, o afacere spre 1 mld. lei cu bani de la buget. Campania prezidenţială din acest an este cea mai bogată din istorie, după ce partidele şi-au triplat veniturile cu banii bugetului

Ţara a fost inundată de panouri electorale înainte de începerea campaniei electorale. Este legal sau nu? Campania electorală prezidenţială, o afacere spre 1 mld. lei cu bani de la buget. Campania prezidenţială din acest an este cea mai bogată din istorie, după ce partidele şi-au triplat veniturile cu banii bugetului

Autor: Iulian Anghel

miercuri, 00:08 1626

30 septembrie 2019. Preşedintele Klaus Iohannis deschide la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj anul universitar. Vorbeşte despre reforma educaţiei, despre câte în lună şi în stele. Presa scrisă şi televiziunile sunt, firesc, de faţă şi relatează cum pot spusele preşedintelui.

Câteva ore mai târziu, discursul integral al şefului statului apare în publicaţiile online, în regim publicitar. Suntem la mai bine de o lună distanţă de începerea campaniei electorale, iar preşedintele conduce sondajele în cautarea unui al doilea mandat prezidenţial.

„Administraţia Prezidenţială nu este implicată în niciun fel în orga­nizarea sau finanţarea eveni­mentelor politice sau acţiunilor de cam­panie. Costurile privind campania elec­torală a preşedintelui în funcţie revin strict partidului din partea căruia can­didează, respectiv PNL“, arată Admi­nistraţia Prezidenţială într-un răs­puns către ZF care a solicitat Preşedinţiei detalii despre campania începută de Klaus Iohannis înaintea începerii oficiale a acesteia şi despre costurile ei.

Întrebări identice au fost adresate tuturor partidelor parlamentare - USR fiind singurul partid care a dat (deocamdată) detalii despre campania şi costul finanţării pentru promovarea candidatului prezidenţial Dan Barna.

Sigur că nu preşedintele Klaus Iohanis este vinovatul de serviciu, el este doar primul care a furat startul, începând campania preelectorală încă din luna august.

Oraşele şi satele sunt pline de afişe şi corturi electorale. La ce bun legile care spun că nu poţi face campanie decât în campanie, dacă ele nu sunt respectate?

Biroul Electoral Central (BEC) se spală pe mâini, în răspunsul către ZF: „(...) Anterior începerii campaniei electorale poate fi incidentă legea 185/2005 privind autorizarea mijloa­celor de publicitate cu modifi­cările ulte­rioare, iar contravenţiile se sancţionează potrivit celor două acte normative mai sus menţionate (legea 370 privind alegerea preşedintelui şi legea 185 privind publicitatea - n. red.).

Legea publicităţii reglementează dimensiunea bannerelor - lungime, lăţime -, spune cum să fie amplasate astfel încât să nu cadă în capul oa­me­nilor, dar nu arată că nu ai voie să pui pe bannere sau corturi figuri de popi, de prinţi moştenitori sau de candidaţi prezidenţiali înaintea campaniei.

Autoritatea Electorală Perma­nen­tă (AEP) menţine aceeaşi confuzie într-un răspuns către ZF: „Promovarea pe care şi-o fac partidele politice şi candidaţii în campania electorală, inclusiv în presa scrisă, este regle­mentată de legea 334/2016 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale“.

Ca şi BEC, AEP trimite la legea publicităţii: „Precizăm că legislaţia electorală se aplică numai acţiunilor de publicitate efectuate de către competitorii electorali, după începerea campaniei electorale“. Altfel spus, în cazul nostru, AEP nu are niciun control asupra a ceea ce se întâmplă înainte de 12 octombrie 2019, când începe campania electorală pentru prezidenţiale: „Competenţele AEP în ceea ce priveşte activitatea de publicitate politică se reduc strict la controlul legalităţii finanţării acesteia“.

„Oamenii politici profită de lacunele legilor pentru că legislaţia nu prevede interdicţii - nu avem de-a face o campanie «electorală», ci una «preelectorală». Iar legislaţia electorală este construită de oamenii politici, care voit o lasă să rătăcească în ambiguitate. În plus, societatea civilă a ajuns jos de tot, nu mai are cine să numere, să măsoare cum se cheltuiesc banii şi cum se lăfăie candidaţii pe afişe.

Costul acestei campanii electorale este cel mai puţin mediatizat din istorie“, comentează politolgul Cristian Pârvulescu.

Într-o vreme câd Pro Democraţia, un ONG condus de Pârvulescu era puternică, voluntarii numărau pur şi simpu afişele şi bannerele de pe străzi, mergeau la „catalog“ şi puteau estima costul unei campanii şi sumele cheltuite de candidaţi.

La ce foloseşte însă această nesfârşită pădure urbană de afişe şi bannere?

„Nu ştiu cât va conta la vot, dar are relevanţă pentru notorietate. Pe Viorica Dăncilă o cunosc prea puţini aşa că trebuia să se facă cunoscută, iar Klaus Iohannis îşi suplineşte tăcerea prin omniprezenţa pe afişe stradale sau în online“.

O campanie înainte campaniei întroduce în ecuaţie cel puţin un lucru imoral politic, spune Pârvulescu: „Cei cu bani fură startul, iar cei fără bani nu au nicio putere de promovare“. Cel puţin, din acest punct de vedere, BEC ar fi putut să ia o decizie de sancţionare a acestui tip de publicitate preeectorală, dar nu o poate face pentru că membrii BEC care sunt oameni politici au ascendent asupra judecătorilor, membrii ai aceluiaşi Birou Electoral Central, judecători care, schimbaţi fiind periodic, nu pot acumula experienţa celor hârşiţi în scamatorii electorale, spune Pârvulescu.

Campania electorală pentru prezidenţiale începe sâmbătă, 12 octombrie. Există legi care stabilesc termenii de campanie, finanţarea ei, instituţii care apără aceste legi şi norme.Unde sunt ele?

Sumele primite de partide drept subvenţii de stat înseamnă 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Până în 2018, când legea de finanţare a partidelor a fost modificată, sumele ce puteau fi primite reprezentau 0,04% din veniturile bugetare. Şi, cum veniturile bugetare înseamnă sub o treime din PIB, dintr-un condei (înlocuirea sintagmei „veniturilor bugetare“ cu „PIB“) a avut ca rezultat o triplare a veniturilor partidelor parlamentare. PSD a primit anul trecut drept subvenţie 107 milioane de lei (a cheltuit 53 de milioane de lei); PNL a primit 53,2 milioane de lei (a cheltuit 16,3 milioane de lei); USR a primit 14,6 milioane de lei (a cheltuit 6,1 milioane de lei); ALDE a primit 12,7 milioane de lei (a cheltuit 6,8 milioane de lei) iar PMP a primit 4,4 mil. lei (a cheltuit 4 milioane de lei).

Autoritatea Electorală Permanentă arată în rapoartele sale că PSD a primit, în fiecare lună din primul trimestru al lui 2019, 7,6 mil. lei, PNL 3,5 mil. lei, USR un milion de lei, ALDE 756.587 lei iar PMP 492.652 lei. În total 13,3 mil. lei lunar. Asta înseamnă 160 mil. lei cheltuială anuală de la buget. Dar, dacă se respectă regula celui 0,04% din PIB, PSD ar urma să primească cam 140 de milioane de lei în acest an (30 mil. euro), PNL 66 de milioane de lei, USR 19 milioane de lei şi tot aşa.

După cum se vede, în 2018 toate partidele parlamentare sunt pe „excedent“ - au primit din buget mai mult decât au cheltuit. Nu este de mirare, prin urmare, că ţara s-a umpult de afişe şi bannere, cu mult înainte de campania electorală. Partidele au ajuns mai prospre decât zeci de mii, dacă nu sute de mii de întreprinderi mici şi mijlocii.

Şi asta nu este totul. Până anul trecut finanţarea era separată. Era o finanţare care ajuta partidele parlamentare să funcţioneze şi o finanţare de campanie, separată. Printr-o ordonanţă a guvernul Dăncilă din primăvara lui 2019, a fost decis că banii primiţi din buget pentru funcţionarea partidelor pot fi folosiţi şi în campaniile electorale.

Potrivit legii 334/2006 privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, un candidat prezidenţial nu poate cheltui mai mult de 20.000 de salarii de bază minime brute pe ţară - în cazul de azi 42 de milioane de lei (9 mil. euro), la un salariu minim brut de 2.080 de lei. Aceşti bani trebuie să fie găsiţi de candidat, dar dacă acesta ia peste 3% din voturi, banii îi sunt decontaţi de Autoritatea Electorală Permanentă, desigur, din fonduri publice. Sondajele arată că sunt până acum şase canditaţi care vor lua peste 3% din voturi, ceea ce înseamnă că, dacă au puterea financiară să-şi susţină la maximum campania, statul le decontează peste 300 de milioane de lei, tuturor. Cum statul decontează, partidele puternice ar fi chiar stupide să nu dea din excedentul deja acumulat, ştiind că vor recupera cheltiala puţin mai târziu.

 

USR, singurul partid care-şi explică, deocamdată, cheltuielile

► „USR a contractat în perioada premergătoare campaniei electorale care începe pe 12 octombrie 2019 30 de corturi la nivel de Bucureşti şi 112 în întreaga ţară. De asemenea, am amplasat 6 bannere electorale în Bucureşti şi 1.338 la nivelul întregii ţări. Costurile cu achiziţia şi montarea corturilor se ridică la aproximativ 15.000 de euro, iar în cazul bannerelor la aproximativ 40.000 de euro. Costurile pentru deplasările în teritoriu ale candidatului Alianţei USR PLUS la alegerile prezidenţiale Ilie Dan Barna împreună cu echipa de campanie de la finalul lunii august şi până în prezent includ închirierea autocarului, masa şi cazarea echipei şi se ridică la aproximativ 40.000 de euro.

► Sursa de finanţare pentru aceste cheltuieli este bugetul partidului USR, care include cotizaţii, donaţii şi subvenţia de la stat.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7524
Diferență: 0,1095
Ieri: 4.7536
Azi: 4.3164
Diferență: -0,2404
Ieri: 4.3072
Azi: 5.4550
Diferență: 2,4991
Ieri: 5.4061
Azi: 4.3241
Diferență: -0,6913
Ieri: 4.3279