Politică

​Teama de imigranţi scoate din anonimat extrema dreaptă din Germania

​Teama de imigranţi scoate din anonimat extrema...

Autor: Bogdan Cojocaru

30.12.2015, 17:28 442

Ani de-a rândul, Klaus Armstroff, liderul unui obscur partid german de extremă dreapta care cere naţionalizări, reintroducerea pedepsei cu moartea şi înapoierea teritoriilor pierdute în războaiele mondiale, s-a chinuit să-şi scoată pe piaţă ideile. Acum abia dacă mai poate ţine pasul cu cererea pentru „materialele sale de propagandă”, scrie The Wall Street Journal.

„Ne sună oameni care n-au avut nimic de-a face cu partidul nostru. Comandă materiale cu care să-şi trezeasca  vecinii”, spune Armstroff, fondatorul partidului „A Treia Cale”, o formaţiune care există de doar doi ani. Cancelarul Angela Merkel, spune el, „joacă aşa cum ne convine nouă”.

Furia publicului contra deciziei guvernului de a deschide graniţele ţării sutelor de mii de imigranţi veniţi din Orientul Mijlociu, din Africa şi din alte regiuni şi absenţa unor contrapropuneri din partea principalelor partide germane au energizat o scenă de extremă dreapta care, până recent, părea ameninţată cu dispariţia politică.

În Franţa, Frontul Naţional, un beneficiar al ostilităţii faţă de imigranţii şi musulmanii din Europa, a devenit o forţa politică de temut vopsind superficial vechea retorică incendiară.

Însă extrema dreaptă germană a ales o cale diferită. După eşecurile în alegeri, extremiştii de extremă dreapta se reinventează ca activişti ai poporului care protestează contra guvernului şi contra valului de refugiaţi.

Profitând de temerile legate de capacitatea ţării de a integra aproape un milion de refugiaţi veniţi anul acesta, diferitele grupuri au reuşit să-şi extindă influenţa dincolo de publicul lor obişnuit de simpatizanţi xenofobi şi neonazişti şi de admiratori ai preşedintelui rus Vladimir Putin, spun oficiali ai agenţiilor de securitate.

„Numărul celor care trag corzile nu s-a schimbat. Ceea ce s-a schimbat este puterea lor de a mobiliza masele”, spune Matthias Quent, sociolog la Universitatea din Jena.

Ballhausen, din landul est-german Thuringia, este unul din multele oraşe şi date unde activişti de extremă dreapta s-au folosit de nervozitatea produsă de imigranţi pentru a-şi promova planurile. Dorothea Schröder, asistentă socială în vârstă de 59 de ani, cunoaşte prea bine acest lucru. Când ea şi biserica locală au decis în această toamnă să-i ajute pe refugiaţi, au apelat la sprijinul vecinilor din Ballhausen. După ce ea şi parohia locală au anunţat că vor găzdui o familie de refugiaţi într-o casă deţinută de biserică, doamna Schröder şi puţinii săi susţinători au găsit în cutiile poştale şi lipite pe uşi mesaje antiimigranţi din partea celor din A Treia Cale. Pe staţiile de autobuz din orăşel sunt desenate zvastici şi rune ale notoriei unităţi militare naziste Waffen-SS.

Activişti de extremă dreapta au apărut la o întâlnire pe această temă organizată în noiembrie de biserică. Discuţiile s-au transformat rapid într-o confruntare în care poliţia a trebuit să intervină pentru a readuce ordinea.

„Unii au spus că imigranţii ar trebui să se înece toţi în Mediterana, că ar trebui îngropaţi în mine sau că ar trebui să lupte în Siria şi să ajute la reconstrucţia ţârii, aşa cum au făcut şi nemţii după 1945”, a spus doamna Schröder.

NPD, cel mai cunoscut dintre puţinele partide de extremă dreapta din Germania, au avut succes electoral limitat în ultimii zece ani, dar a fost oarecum marginalizat. Acum, spun politicienii locali, foştii şi actualii lideri se află adesea printre organizatorii protestelor antiimigranţi şi antimusulmani care au izbucnit anul acesta în diferite locuri din ţară, dar mai ales în fosta Germanie comunistă.

Iar poliţia supune că suspectează activişti neonazişti că sunt coordonatorii valului în creştere de atacuri asupra centrelor de refugiaţi. Anul acesta au fost 800 de astfel de atacuri, de două ori mai multe faţă de anul trecut.

Marvin Schiel, membru al NPD, spune că a participat la întâlnirea din Ballhausen „pentru a vorbi din partea poporului”.

„Ucigaşii nu au drepturi. Din nefericire, printre refugiaţi sunt mulţi ucigaşi şi se pare că vor veni şi mai mulţi”, spune Schiel, sugerând că din cauza refugiaţilor va creşte rata criminalităţii. Schiel asigură că se opune violenţei faţă de centrele de refugiaţi, dar n-a ezitat să-şi exprime înţelegerea faţă de atacatori. „Acestea sunt protestele oamenilor.”

Grupurile neonaziste şi de extremă dreapta asigură adesea  protestatarilor antirefugiaţi sprijin, logistică, materiale de propagandă şi strategie, spun oficialii.

După ce a participat la întâlnirea de la Ballhausen, Martin Arnold, membru al consiliului pentru refugiaţi din Thuringia, un grup independent de protecţie a drepturilor omului, a spus că „oamenii erau echipaţi cu material şi informaţii despre cum se organizează un protest, despre cum se înregistrează o demonstraţie, despre cum se strâng semnături. Protestatarii <<amatori>> nu pot învăţa aceste lucruri atât de repede”.

În ultimele patru luni, A Treia Cale a vândut peste o jumătate de milion de manifeste în care denunţă ceea ce ei numesc „mareea de azilanţi” şi a pus pe internet un manual cu informaţii detaliate despre cum să iniţieze proteste faţă de centrele de refugiaţi.

Ministerul de interne spune că a descoperit influenţe din partea extremei drepte în diferite proteste antiislam şi antirefugiaţi din ultimele luni.

„S-a dezvoltat o mişcare a cărei coeziune se razează pe resentimentul faţă de cei care cel azil, faţă de străini şi musulmani”, se arată într-un document prin care ministerul de interne a răspuns unor întrebări din partea parlamentarilor.

Având în vedere natura semioficială şi lipsa de unitate a majorităţii grupurilor de extremă dreapta, principalii beneficiari politici ai radicalizării vor fi probabil partide antisistem precum Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiuni cu ascensiune fulminantă. Fondat în 2013 ca platforma antieuro, partidul s-a concentrat din ce în ce mai mult pe opoziţia faţă de imigraţie. AfD are acum o rată de aprobare de 9%, mult peste pragul de 5% necesar pentru intrarea unui partid în parlamentul german.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO