Politică

Tehnocratul Mihai Răzvan Ungureanu află cum este să fii susţinut de partide: dacă nu ne dai bani, nu-ţi votăm legile!

Tehnocratul Mihai Răzvan Ungureanu află cum este să fii susţinut de partide: dacă nu ne dai bani, nu-ţi votăm legile!

Presiunile asupra noului premier s-au făcut simţite încă de când el a trebuit să includă în programul de guvernare prezentat Parlamentului măsura majorării salariilor bugetarilor dacă contextul economic o permite

Autor: Iulian Anghel

27.03.2012, 00:04 1362

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu ar fi plecat ieri supărat din şe­dinţa coaliţei de guvernare şi le-ar fi cerut şi celorlalţi miniştri independenţi din guvern, Cătălin Predoiu (Justiţie) şi Bogdan Drăgoi (Finanţe) să facă acelaşi lucru, nemulţumit că unii dintre reprezentanţii politici îi cereau bani pentru colegiile electorale în care ar fi urmat să candideze. Informaţia transmisă de Mediafax a fost negată pe toate vocile de reprezentanţii politici, dar un lucru este clar: în coa­liţie s-a discutat ieri despre investiţiile la nivel local şi despre alocarea de bani pen­tru inves­ti­ţiile pri­mă­riilor, un subiect întotdea­una sen­sibil, dar şi cu potenţial electoral.

Premierul ar urma să dea un răs­puns coaliţiei până la următoarea întâlnire, dacă sunt bani pentru astfel de investiţii, în vreme ce liderul deputaţilor PDL Mircea Toader a admis, pe jumă­tate, că în cadrul întâlnirii de ieri au existat unele supărări.

De mai bine de două săptămâni, pe masa Guvernului se află un proiect de hotărâre care prevede alocarea către mai multe primării a câtorva zeci de milioane de lei, bani din fondul de rezervă aflat la dispoziţia primului-ministru - un fond extrem de controversat suspectat că alimentează conturile reprezen­tanţilor majorităţii în teritoriu. Documentul nu a fost însă aprobat, iar premierul amână o decizie.

Apropierea alegerilor a pus presiune pe premierul Ungureanu care a ajuns în fruntea Cabinetului ca independent încă din timpul în care fusese desemnat, la începutul lui februarie, să formeze guvernul şi negocia programul de guvernare cu partenerii din coaliţie (PDL, UDMR şi UNPR). Aşa a apărut în programul de guvernare men­ţiunea că salariile bugetarilor vor fi majorate dacă vor fi bani.

Apoi această condiţie, "dacă vor fi bani" a fost uitată. Presiunea a crescut câteva săp­tă­mâni mai târ­ziu, la începutul lui mar­tie, când preşe­dintele Băsescu a cerut în Parlament "refacerea" salariilor bugetarilor - ceea ce presupune creşterea lor cu 15% - la două zile după ce premierul evocase ipoteza scăderii CAS, dar nu majorarea salariilor. Nu poate fi vorba decât despre o creştere mică a salariilor, dacă ea va fi, dar nu de 15%, avea să vină replica FMI.

Dar presiunea rămâne constantă şi nu întâmplător diferite instituţii de analiză au plasat între riscurile care planează în acest an asupra României chiar alegerile care i-ar putea determina pe responsabilii administraţiei să slăbească frâiele cheltuielilor.

România trebuie să respecte ţinta de deficit bugetar convenită cu FMI pentru 2012 de 1,9% din PIB, dar preşedintele Băsescu a spus, la emisiunea "După 20 de ani" de la ProTV, că, dacă veniturile statului nu o permit, majorarea salariilor s-ar putea face din "rezerva" de împrumuturi a Ministerului Finanţelor (2,25 mld. dolari de pe piaţa americană şi peste 20 mld. lei de pe piaţa internă).

În ianuarie şi februarie deficitul bugetar a ajuns la 0,44% din PIB, iar perspectivele nu sunt clare, aşadar devine din ce în ce mai limpede că o majorare a salariilor nu se poate face din veniturile suplimentare la buget, ci, eventual, dintr-o majorare a deficitului bugetar care ar merge însă împotriva a ceea ce a susţinut şeful statului când a semnat, în numele României, la începutul lui martie, Pactul fiscal european care limitează datoria şi deficitul.

Dacă ţinta de deficit este menţinută, trebuie tăiat din altă parte, iar temerea economiştilor este că, în această si­tuaţie, vor fi sacrificate investiţiile, adică tocmai acele cheltuieli care ar putea ajuta economia să-şi revină. Acum sunt aşteptate rezultatele economiei la primul timestru pentru a fi luată o decizie în privinţa salariilor, dar este de presupus că presiunile politice asupra premierului vor creşte pentru că aşa s-a întâmplat în fiecare an electoral, cu diferenţa că niciodată situaţia economică nu a fost atât de precară şi de vulnerabilă la riscurile externe.

Cum premierul nu este înscris într-un partid, deci asupra lui nu pot fi făcute presiuni de partid, ar putea fi enun­ţate "îndemnuri" de tipul celor care ar fi avut loc ieri: nu votăm proiectele Guvernului dacă Guvenul nu ne dă bani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO