Municipiul Timişoara, care în urmă cu patru ani se lăuda cu un buget record pentru vremea respectivă, peste 660 de milioane de lei, este condus de ţărănistul Gheorghe Ciuhandu, sub administraţia căruia, scrie presa locală, s-a desfăşurat "vânătoarea de imobile istorice" a clanurilor de romi.
Gheorghe Ciuhandu a anunţat oficial, în 27 aprilie, că nu va mai candida pentru un nou mandat şi că Adrian Orza va fi candidatul Uniunii pentru Timiş.
Atunci, Ciuhandu a spus că a fost, timp de 16 ani, primarul Timişoarei "24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână" şi că a pus bunăstarea oraşului deasupra oricărei înţelegeri sau alianţe politice. El a adăugat că "factori politici implicaţi, reprezentanţii acestora din consiliul local, consiliul judeţean şi prefectură, uneori chiar parteneri de alianţă", s-au străduit să blocheze sau să întârzie proiectele Timişoarei, din dorinţa de a diminua performanţa administraţiei în interes electoral". Primarul şi-a menţinut averea de-a lungul ultimului mandat, cu mici modificări în conturi. În anul 2012, primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, nu şi-a schimbat foarte mult declaraţia de avere. Are aceleaşi terenuri şi locuinţe, însă, între timp, şi-a vândut autoturismul, întrucât în noua declaraţie de avere apare că nu deţine o maşină.
Buget de 985 mil. lei în 2012
În 2012, Primăria Timişoarei are un buget de 985.336.650 de lei, acesta crescând cu 0,17% faţă de 2011. Proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile depăşesc anul acesta suma de 330 de milioane de lei. Din aceşti bani, cei mai mulţi, 154.635.500 lei, sunt alocaţi capitolului combustibili şi energie. Pentru învăţământ au fost alocaţi 1.109.000 lei, iar pentru capitolul Cultură, recreere şi religie - 5.269.790 lei. Suma de 83.019.660 lei a fost alocată pentru protecţia mediului, iar 52.616.840 lei pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică.
Numele primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, nu a fost implicat, în ultimul mandat, în vreun scandal. Mai mult decât atât, el nu a avut vreodată probleme foarte mari cu justiţia. În acest din urmă mandat, Ciuhandu a fost chemat o dată la DNA, în calitate de martor, în urma unei sesizări a unei firme care a participat la o licitaţie pentru construirea unui parc din Timişoara. Cu toate acestea, numele lui Gheorghe Ciuhandu a apărut, în presa locală, asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul Timişoarei, în urma unor retrocedări.
Presa locală a relatat deseori despre Ionelaş Cârpaci şi Vişinel Stancu ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei Ciuhandu.
Conform presei locale, "romii de catifea", sau "mafia imobiliară ţigănească", au pornit, imediat după Revoluţia din decembrie 1989, o adevărată "vânătoare de imobile istorice". Presa a relatat că, având ajutorul unor funcţionari din Primărie, romii sau avocaţii lor au aflat cine sunt moştenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce au aflat numele moştenitorilor, romii îi convingeau pe aceştia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reuşeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalităţi, obligau proprietarii celorlaltor apartamente să le vândă la preţ redus locuinţele, până deveneau proprietari pe întregul imobil, scria presa timişoreană.
Ionelaş Cârpaci, alias Johhan Sandner, cum este cunoscut în Germania, acolo unde locuieşte, este singurul dintre liderii clanurilor de romi din Timişoara care a ajuns în faţa procurorilor pentru escrocherii funciare şi fals, fiind cercetat în stare de libertate.
Fostul prefect de Timiş Ovidiu Drăgănescu a dus, în perioada mandatului său, un război surd cu mafia ţigănească din Timişoara. El a cerut în repetate rânduri clarificări în privinţa activităţilor abuzive ori ilegale ale clanurilor de romi din Timişoara. În urma acestor demersuri, Drăgănescu a primit, pe adresa Prefecturii, scrisori de ameninţare, iar în 20 august 2008 a avut loc un incident în timpul căruia Drăgănescu a avut un conflict verbal cu o familie de romi.
Candidaţii la Primăria Timişoara
La Biroul Electoral Municipal Timişoara au fost depuse 15 candidaturi pentru funcţia de primar al Timişoarei. Primul care s-a înscris a fost inginerul Nicolae Robu din partea USL, urmat de profesorul Szabo Francisc - UDMR şi de omul de afaceri Ion Răducanu, care a fost şi prefect al judeţului Timiş, din partea UNPR.
Pentru funcţia de primar şi-au mai depus candidatura un cadru militar în rezervă, fiind vorba despre Mihai Baia din partea PSDM, un economist, Grigore Marinel Trif - PRM, un inginer, Adrian Orza - Uniunea pentru Timiş (UPT, formată din PNŢCD şi FDGR), Claudiu Butuza - Alianţa Uniţi pentru Timişoara, dar şi un manager, Floare Dragomir - PP-LC, un avocat Ştefan Ghireldea - Partidul României Europene, un mediator, Ilie Bertea - PPDD, şi un marinar, Marinel Suciu - Partidul Pro Demo.
Totodată, managerul Spitalului Judeţean Timiş, medicul Gheorghe Nodiţi (PDL), şi directorul Filarmonicii "Banatul", Ioan Coriolan Gârboni (independent), candidează pentru funcţia de primar al Timişoarei.
Atunci când Ciuhandu a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat, el a spus că îl va susţine pentru funcţia de primar pe Adrian Orza din partea Uniunii Pentru Timiş. Orza este actualul viceprimar al Timişoarei, are 43 de ani, este necăsătorit şi deţine funcţia respectivă din anul 2000. Orza a absolvit în 1994 Universitatea Tehnică Timişoara, Facultatea de Electrotehnică, iar în 1997 a absolvit Universitatea Tehnică Timişoara, Facultatea de Management în Industrie şi Transporturi.
Părerile sunt împărţite în privinţa actualei administraţii a Timişoarei. În timp ce unii spun că actuala administraţie a avut o prestaţie foarte slabă, alţii sunt mulţumiţi de ceea ce s-a realizat în Timişoara în ultimii ani.
"Cred că până acum administraţia Timişoarei a avut o prestaţie medie. Adică au reuşit să construiască o Casă a Căsătoriilor frumoasă, lucrează la Parcul Rozelor şi a avut şi alte realizări. De partea cealaltă, cred că se putea face mult mai mult la şosele şi la trotuare. Dacă mă gândesc bine, nici nu ştiu cine sunt candidaţii la Primăria Timişoarei. Nu ştiu în ce măsură candidaţii au urmat studii de management ca să poată conduce un oraş. Dar la nivel local contează mai mult latura umană a candidatului decât cea politică", a declarat Maria Popescu, de 32 de ani.
Cătălin Sendresc, de 24 de ani, consideră că s-au făcut multe lucruri bune în Timişoara, mai ales la capitolul parcuri: "Mie îmi place câte s-au făcut în Timişoara în direcţia parcurilor.
Sunt multe parcuri frumoase, modernizate, sunt piste pentru biciclete. Dar drumurile nu sunt deloc într-o stare bună. Când voi merge la vot mă voi axa foarte mult pe părerea rudelor. Pentru că ele sunt mereu la curent cu noutăţile, cu toate ştirile şi ştiu tot ce se întâmplă în oraş".
Mihai Răducan, de 33 de ani, spune că mai are timp să îşi facă o părere despre candidaţii la Primăria Timişoara şi că actuala administraţie "şi-a făcut deja treaba".
"Primele mandate ale actualului primar au fost în regulă, cred că şi-a făcut treaba. Dar acum s-a cam blazat şi actuala administraţie nu mai face nimic pentru oraş. Am călătorit în alte oraşe mari din ţară şi pot să vă spun că suntem fruncea numai cu vorba. Braşovul, Clujul, Iaşiul ne-au luat-o înainte. Când merg la vot îmi fac o părere despre cine este mai gospodar, mai potrivit pentru oraş. Am ajuns în situaţia să alegem dintre cei răi pe cel mai puţin rău. La alegerile locale, votez omul, nu partidul", a declarat Mihai Răducan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
