Politică

Ungureanu atacă fosta conducere a ANAF şi cere noului şef venituri de 40% din PIB

Ungureanu atacă fosta conducere a ANAF şi cere noului şef venituri de 40% din PIB

Prim-ministrul Mihai Răzvan Ungureanu a convocat ieri o reuniune a comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale în cadrul căreia a trasat noile obiective ale Fiscului. „Rapoartele de activitate ale ANAF au fost elaborate întreţinându-se un sistem de indicatori de performanţă care a fost constant modificat“, a afirmat premierul

Autor: Alexandru Moise, Ovidiu Bărbulescu

19.04.2012, 00:07 2794

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a lansat un atac fără precedent la adresa fostei conduceri a Fiscului. Măsluirea cifrelor, subiectivismul inspectorilor fiscali, neimplicarea eficientă în combaterea evaziunii fiscale, absenţa colaborării cu alte instituţii sau folosirea unor proceduri învechite sunt câteva dintre acuzaţiile lansate de premier.

Noul şef al ANAF, Şerban Pop, va trebui să contribuie la obiectivul Guvernului de a ridica nivelul veniturilor bugetare de la 33-34%din PIB la 40% din PIB, ceea ce reprezintă un plus de aproximativ zece miliarde euro calculat la Produsul Intern Brut, estimat pentru acest an la 140 mld. euro.

În şedinţa de miercuri a comitetului interministerial, şeful Guvernului a acuzat fosta conducere ANAF de management defectuos şi proceduri învechite în combaterea evaziunii fiscale, ară­tând că la nivelul Guvernului există o analiză care s-a bazat pe controlul Curţii de Conturi, al Corpului de Control al primului-ministru şi pe datele specialiştilor din aparatul de lucru al primului-ministru.

"Ceea ce ne-a interesat a fost diagnosticul de management al instituţiei, constatând că în 2011 şi în primul trimestru al acestui an încasările la bugetul consolidat s-au situat sub planul stabilit de Ministerul Finanţelor, împrejurare în care este exclusă ideea vehiculată cu privire la colectarea unor sume suplimentare", a spus premierul.

"Am constatat, de asemenea, că pe toate segmentele direct implicate în prevenirea şi combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale, începând cu evaziunea fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor, Executarea Silită, Garda Financiară, rapoartele de activitate ale ANAF au fost elaborate întreţinându-se un sistem de indicatori de performanţă care a fost constant modificat, reflectând în special aspectele cantitative, făcă corelarea cu aspectele calitative", a spus premierul Ungureanu.

Premierul a apreciat că aceste "deficienţe majore" în combaterea evaziunii fiscale sunt generate de metode învechite de acţiune şi că nu se poate vorbi despre respectarea principiului egalităţii contribuabililor în faţa taxelor datorate bugetului.

Mihai Răzvan Ungureanu"Credem că deficienţele majore pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale se datorează lipsei de metodologii şi proceduri de selecţie a contribuabililor supuşi diferitelor tipuri de controale, utilizării de metode învechite de acţiune, neadaptate la formele actuale de fraudă fiscală, lipsei de colaborare între diversele structuri componente ale instituţiei şi neasigurării securităţii şi interoperabilităţii aplicaţiilor informatice. Credem că acest mod, pe care rapoartele îl califică drept defectuos, a creat posiblitatea intervenţiei factorului uman în toate structurile, la toate nivelurile, subiectivismul în aprecierea diferitelor situ­aţii fiscale fiind un fenomen generalizat, astfel încât nu se poate vorbi despre respectarea principiului egalităţii contribuabililor în faţa taxelor şi a impozitelor datorate bugetului consolidat al statului."

Potrivit premierului, rapoartele elaborate la nivelul Guvernului au indicat lipsa de coeziune între structura Direcţiei generale de inspecţie fiscală şi Garda Financiară, pierzându-se din vedere că Garda Financiară trebuia să fie implicată cât mai puţin în controale care să aibă ca finalitate verificarea activităţii financiar-contabile şi aplicarea de amenzi contravenţionale, în con­diţiile în care rolul fundamental al acestei instituţii este declanşarea de acţiuni de verificare pe zona nedeclarată a fiscalităţii.

"Am să vă dau câteva exemple: identificarea şi verificarea depozitelor clandestine, verificarea antrepozitelor fiscale, identificarea şi lichidarea societăţillor care funcţionează fără a fi înregistrate în mod legal, verificarea tranzacţiilor comerciale fictive, verificarea modului de funcţionare a societăţilor care îşi desfăşoară activitatea fără a utiliza conturile bancare. Credem că la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor se constată lipsa unei monitorizări a antrepozitelor fiscale şi a mişcărilor propuse între acestea, controlul activităţilor nefiind planificat în mod operativ, cu celeritate, pentru a surprinde fenomenele de fraudă şi evaziune fiscală în fazele incipiente, deoarece viteza de reacţie a societăţilor care produc pagube bugetului de stat prin neplata accizelor este foarte mare, aceste firme dispărând doar după câteva luni de activitate", a afirmat Ungureanu.

În ceea ce priveşte executarea silită, şeful Guvernului a arătat că gradul de încasare a creanţelor este foarte redus, sumele obţinute din această activitate situându-se doar în jurul a 25 de procente din volumul creanţelor din ti­tlurile executorii, consecinţa fiind preluarea diferenţei în soldul arieratelor la bugetul consolidat al statului cu grevarea bugetului consolidat al statului.

"Gradul de încasare al arieratelor recuperabile a urmat un trend descendent în anii care au trecut. La nivelul comunicării şi al colaborării interinstituţionale, ANAF, ca primă instituţie responsabilă în combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale, credem că nu a acţionat unitar împreună cu celelate structuri ale statului. Am constatat deficienţe în cooperarea cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, căruia nu i s-a permis accesul la bazele de date proprii cu informaţii specifice", a spus Ungureanu, fapt confirmat de ministrul de resort, aflat la şedinţă.

Procurorul general al României, aflat de asemenea la şedinţă, a confirmat totodată, întrebat de premier, că procedurile de cooperare interinstitu­ţionale s-au rezumat din partea ANAF doar la rezolvarea solicitărilor punctuale ale organelor de poliţie sau ale unităţilor de Parchet.

"Chiar şi în aceste situaţii nu s-a manifestat interes pentru identificarea unor soluţii în vederea unor conlucrări efective, fără decalaje în timp, între acţiunile structurilor ANAF şi ale organelor de poliţie, acest aspect ducând la trimiterea dosarelor în care există indicii de evaziune fiscală la unităţile de Parchet după lungi perioade de timp, pagubele stabilite fiind imposibil de recuperat datorită dispariţiei societăţilor şi a bunurilor acestora", a adăugat Ungureanu.

El a cerut totodată noului şef al ANAF să înceapă un amplu proces de reformă structurală a instituţiei.

"Aveţi două datorii, şi acest lucru v-a fost comunicat şi ieri. Prima, să por­niţi un amplu proces de reformă structurală a instituţiei în aşa fel încât aceasta să-şi asume ţinte mult mai înalte decât cele pe care şi le-a putut asuma până acum, depăşind problemele de management şi depăşind în felul acesta absolut orice obstacol care v-ar împiedica să evoluaţi la înălţimea aşteptărilor noastre. În al doilea rând, aştept să contribuiţi cum se cuvine la obiectivul strategic al acestei guvernări, acela de a ridica gradul de colectare la media europeană, la măcar 40 de puncte pro­cen­tuale faţă de 33 spre 34, cât avem acum, şi acest lucru trebuie să se întâmple cu celeritate pe seama schimbărilor pe care urmează să le faceţi la nivelul autorităţii. Media europeană este trasă în jos de incapacitatea noastră de a colecta atât cât este necesar", a spus Ungureanu noului şef al ANAF.


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO