Votul Parlamentului European asupra Tratatului de aderare a Romaniei la UE impune prudenta dezbaterii publice de la Bucuresti privind convocarea alegerilor anticipate, tema relansata marti seara de presedintele Traian Basescu.
PD s-a situat ieri pe pozitii diferite in raport cu seful statului. Emil Boc, presedintele interimar al PD, a spus ca organizarea alegerilor inainte de termen nu este o prioritate. "In acest moment prioritara este semnarea Tratatului de aderare a Romaniei si respectarea angajamentelor de aderare. Nu vedem de ce am discuta acum despre alegeri anticipate din moment ce lucrurile merg bine in Romania", a declarat Emil Boc.
Este o schimbare de optica a PD, comparativ cu ultima luare de pozitie cand liderii acestui partid afirmau ca nu ar fi nici o problema in deschiderea procedurilor de convocare a alegerilor dupa semnarea Tratatului de aderare. Ar putea fi vorba de prudenta, determinata de contextul in care se poarta discutia. Parlamentul European abia si-a dat ieri acordul pentru aderarea Romaniei la spatiul comunitar iar semnarea Tratatului este programata pentru 25 aprilie la Luxemburg. Perioada in care Romania trebuie sa dea dovada de stabilitate politica.
Convocarea alegerilor anticipate revine in prim-planul dezbaterii publice dupa ce marti seara presedintele Traian Basescu s-a declarat din nou partizanul alegerilor inainte de termen, invocand drept argument obtinerea unui mandat mai puternic pentru Guvernul de centru-dreapta. Basescu a declarat, intr-o emisiune la Radio MIX, ca actuala putere nu-si poate permite riscul, in conditiile fragilitatii majoritatii in Parlament, sa nu declanseze anticipate.
Seful statului a mai spus ca alegeri inainte de termen nu vor avea loc decat daca va ajunge la o intelegere cu premierul Calin Popescu-Tariceanu, care si-a exprimat rezervele in aceasta privinta. Si in eventualitatea organizarii de noi alegeri, presedintele afirma ca tot pe Calin Popescu-Tariceanu l-ar desemna prim-ministru. Declaratia vine sa infirme unele informatii publicate in presa care acrediteaza ideea schimbarii sefului Executivului.
O decizie in privinta organizarii anticipatelor va fi luata dupa semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la UE, afirma presedintele, impreuna cu premierul Calin Popescu-Tariceanu, partidele din Alianta si UDMR. Din formula consultarilor lipseste PUR, partid partener al coalitiei la guvernare, insa in privinta caruia Traian Basescu isi mentine parerea exprimata la inceputul anului. Intrebat daca isi mentine opinia potrivit careia prezenta PUR in coalitia de guvernare este "o solutie imorala", Basescu a raspuns ca "PUR ramane tot timpul o solutie imorala".
O opinie diferita in privinta acestui partid are presedintele PD, Emil Boc. Liderul democrat admite ca PUR are probleme ce deriva din sustinerea alegerii - la inceputul sesiunii parlamentare - a presedintilor celor doua camere ale Parlamentului (liderii PSD Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu) precum si din colaborarea sporadica in plan local cu "vechile structuri". Insa, conchide Emil Boc, ca partener de guvernare PUR s-a comportat "in parametrii normali".
Premierul Calin Popescu-Tariceanu, care ar juca un rol decisiv in situatia convocarii anticipatelor, nu s-a pronuntat ieri. Insa, de-a lungul ultimelor luni, cand aceasta discutie a fost redeschisa de mai multe ori, a avut reactii diferite. Ultima sa declaratie consemneaza respingerea convocarii alegerilor inainte de
1 ianuarie 2007, data la care Romania ar urma sa intre in spatiul comunitar. De asemenea, cele doua partide cooptate la guvernare de Alianta - UDMR si PUR - resping convocarea anticipatelor intrucat risca sa-si piarda statutul de formatiuni parlamentare. PSD, principalul partid de opozitie care are un cuvant de spus in declansarea anticipatelor, s-a declarat, de asemenea, potrivnic convocarii pe termen scurt a noi alegeri, optand pentru organizarea scrutinului anul viitor.
In ajunul votului din Parlamentul European s-a pronuntat pe tema anticipatelor si comisarul european pentru extindere, Olli Rehn. Intr-un interviu la BBC, oficialul european a spus ca decizia rechemarii romanilor la vot apartine administratiei de la Bucuresti, insa a avertizat ca eforturile ar trebui concentrate asupra indeplinirii angajamentelor.
Alegerile anticipate ar putea da un semnal de instabilitate politica. In plus, accentul se va muta pe pregatirile pentru alegeri in detrimentul indeplinirii pasilor pe care Romania ii mai are de facut. Desi Romania a primit avizul conform al PE, raman inca de rezolvat probleme in combaterea coruptiei, garantarea independentei justitiei si a presei, depolitizarea administratiei publice.
Este un miez dur al procesului de integrare pe care administratia de la Bucuresti din ultimii ani nu a reusit sa-l sparga. Or, gasirea de solutii pentru toate aceste puncte nevralgice implica vointa si determinare politica. In aceasta cheie am putea citi o declaratie facute ieri de primul ministru care isi exprima regretul pentru ca, la preluarea mandatului, a anuntat restructurarea Guvernului dupa semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la UE, intrucat a generat o stare de asteptare. El spune ca aceasta masura inseamna birocratizare.
Consultari cu PE in privinta referendumului pentru aderare
Premierul Calin Popescu Tariceanu a afirmat ieri, dupa ce Parlamentul European a votat pentru tratatul de aderare, ca se va consulta cu presedintele tarii si cu membrii Parlamentului pentru o decizie finala privind posibilitatea organizarii unui referendum pe tema integrarii europene a Romaniei. El a amintit ca, personal, considera ca un astfel de referendum nu se justifica, in conditiile in care proiectul integrarii europene beneficiaza de o larga sustinere. "Un referendum se justifica cand avem o situatie la limita, iar decizia politica ar putea afecta vointa populara. Astazi, decizia politica nu ar face decat sa confirme un suport popular extrem de larg", a spus Tariceanu. Senatorul PSD Mircea Geoana, membru in comisia parlamentara pentru integrare europeana, a declarat, in luna martie, ca Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana ar trebui sa fie supus unui referendum popular, aceasta fiind o obligatie din punct de vedere politic.
Pasi de urmat
Urmatorul pas dupa acordul Parlamentului asupra Tratatului de aderare va fi semnarea documentului, la 25 aprilie, la Luxemburg. Din acel moment statutul de tara candidata a Romaniei se schimba. Romania va avea observatori pe langa institutiile europene, la Parlamentul european, la Comisia Europeana si chiar va participa la intalnirile din cadrul Consiliului European (sefii de state si de guverne). Va fi reprezentata si la alte institutii cum ar fi Curtea Europeana de Conturi, Curtea Europeana de Justitie, institutiile financiare europene. In acelasi timp, Romania va fi atent monitorizata de Comisia Europeana. Executivul european va trimite in Romania echipe care vor verifica pe teren progresele. In noiembrie va aparea un raport de monitorizare in care Comisia va detalia modul in care Romania si-a respectat angajamentele luate la inchiderea negocierilor. Tot in acest raport ar putea aparea recomandarea Comisiei catre Consiliul de amanare a aderarii. In baza aceluiasi raport, Parlamentul European ar putea face presiuni de amanare a aderarii. In 2006 vor exista cel putin doua astfel de rapoarte. Aderarea se va produce la 1 ianuarie 2007, daca nu este invocata clauza de salvgardare.
Au ramas inca multe de facut
Sunt multe lucruri de rezolvat dupa semnarea Tratatului si putin timp la dispozitie. Multe dintre probleme tin de criteriul politic de aderare, unde UE nu face nici un rabat de la respectarea normelor. Problema coruptiei, a coruptia la nivel inalt trebuie sa reprezinte o prioritate, iar Romania va trebui sa demonstreze ca face mari eforturi pentru a o combate. Parchetul Nationa Anticoruptie va trebui sa prezinte rapoarte convingatoare Comisiei referitoare la combaterea coruptiei. Administratia trebuie sa limiteze numarul institutiilor pentru combarerea coruptiei pentru ca ele sa fie eficiente. Independenta justitiei este o alta preocupare. UE cere reforma sistemului, independenta lui si va verifica in parchete si instante cum merg lucrurile. Libertarea de expresie, libertatea presei, problema copiilor institutionalizati sau situatia spitalelor de psihiatrie, au ramas in continuare pe agenda pentru a fi rezolvate. Concurenta este o alta problema si inca una dintre cela mai mari. Trebuie reglementata chestiunea ajutoarelor de stat, a scutirilor si reesalonarilor si se cere intarirea rolului Consiliului Concurentei. mirela.luca@zf.ro ; iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
