Toate firmele japoneze care au investit în România s-au extins, dar ţara noastră este încă o necunoscută ca destinaţie de investiţii în faţa oamenilor de afaceri japonezi, iar acest lucru trebuie corectat, a spus Manuel Costescu, secretar de stat în cadrul InvestRomania, Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat din cadrul guvernului.
„Toţi investitorii japonezi care sunt aici şi-au mărit capacitatea, dar pentru Japonia încă suntem o necunoscută. De aceea am fost în Japonia şi încercăm să trimitem doi ataşaţi economici comerciali acolo, pentru că trebuie să mărim semnificativ capacitatea noastră de a ne face vizibili în Japonia. Este o gaură mare pe care o avem atât în Japonia cât şi în Coreea. PIB-ul pe cap de locuitor al acestor ţări este enorm, capacitatea lor de a investi în străinătate este foarte mare şi de accea am accelerat foarte multe aceste dialoguri“, a explicat Manuel Costescu, prezent la emisiunea online de business ZF Live.
În România, PIB-ul per capita a fost în 2015 de circa 9.000 de dolari, pe când în Japonia acest indicator este de peste 32.500 de dolari, iar în Coreea de Sud este de peste 27.000 de dolari per capita, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Într-adevăr, volumul investiţiilor japoneze în România este destul de mic. Potrivit celor mai recente date publicate de Banca Naţională (2014), Japonia se afla pe locul 22 în topul ţărilor în funcţie de soldul investiţiilor în România, cu o valoare de numai 235 de milioane de dolari, adică 0,4% din totalul investiţiilor străine din România. În general, investitorii japonezi s-au orientat către industria auto (Fujikura Automotive, Yazaki etc.), rulmenţi (NTN) sau tutun (JTI).
„Japonia nu a investit foarte mult în România comparativ cu state precum Cehia, Slovacia, Polonia sau Bulgaria. Unul dintre motivele pentru care nu s-a investit este că nu ne-am promovat în Japonia până acum“.
Manuel Costescu a mai precizat că investitorii deja existenţi în România îşi extind activitatea pe plan local şi acesta este un mare avantaj, pentru că devin „ambasadori“ ai României.
„Firme consacrate, precum Continental sau Siemens, se extind în România. Austriecii şi nemţii au deja o experienţă de 10-15 ani în producţie în România. Ei şi-au crescut inginerii, au deja specialişti pe care i-au trimis la Londra sau la München. (...) Aşa trebuie să se întâmple cu investiţiile japoneze, să le lăsăm întâi să facă producţie, pentru că apoi vor face alte tipuri de activităţi“.
În opinia lui Costescu, o ţară ca România trebuie să petreacă următorul deceniu făcând investiţii masive în infrastructură.
„Când se vor face aceste investiţii, multe industrii din România vor creşte în acelaşi timp. Va creşte industria transportului, va creşte traficul de pasageri şi România poate să îşi menţină o anumită creştere economică pe acel plan“.
În ceea ce priveşte argumentele cu ajutorul cărora reprezentanţii InvestRomania promovează România în faţa investitorilor străini, Manuel Costescu spune că forţa de muncă bine pregătită la costuri „competitive şi nu scăzute“, dar şi faptul că românii vorbesc cu uşurinţă şi alte limbi străine decât engleza sunt esenţiale pentru promovarea ţării.
„În România forţa de muncă este foarte specializată, competitivă ca preţ. Românii vorbesc limbi străine, iar acesta este un avantaj competitiv faţă de celelalte ţări din jurul nostru. În plus, participarea femeilor în arii precum IT şi inginerie este mai mare în România decât în alte ţări europene, iar acesta este un aspect extrem de important în luarea deciziilor de investiţii de către japonezi, de exemplu“.
Ce a mai spus Manuel Costescu la ZF Live:
- În cadrul departamentului Business Romania, pe care îl coordonez, activează InvestRomania, care se ocupă de promovarea României în faţa investitorilor străini, şi Trade Romania, care se ocupă de exporturi şi de investiţiile româneşti în străinătate.
- În toamnă cred, în proporţie de 90%, că vom avea trei noi deschideri de businessuri în România, în industria auto, în industria aerospaţială şi în business process outsourcing.
- Problema României nu e că imaginea noastră în străinătate este mai proastă decât realitatea noastră, problema e că în România imaginea României e mai proastă decât realitatea României.
- Centrele de inginerie de la Cluj angajează oameni care încep să dezvolte şi să lucreze cu celelalte industrii. Vedem deja un parteneriat între centrele de inginerie şi industria aerospaţială română.
- Costurile cu forţa de muncă în România nu mai sunt scăzute. Un IT-ist poate să câştige în Bucureşti 2.000- 3.000 euro net pe lună. Dar chiriile din Bucureşti şi stilul de viaţă de aici sunt mai ieftine decât la Londra, iar aceşti bani îi permit să aibă un stil de viaţă demn şi interesant.
- Exporturile României sunt sub medie, iar susţinând exporturile poţi să îţi asiguri o creştere economică doar din exporturi dacă o faci foarte bine, pentru următorii ani. Dar pentru asta trebuie să fii foarte hotărât şi să ai resursele necesare. Trebuie să susţinem firmele care exportă deja să exporte mai mult, mai inteligent şi în mai multe destinaţii şi să susţinem firmele care încă nu au început să exporte.
- Economia României e mult mai sănătoasă, trebuie să ne uităm cu încredere şi să vizăm o creştere ecomomică optimă de 3,5- 4% pe an. Creşterea economică de 6% din T2 (şi de 5,2% în primul semestru) nu poate fi comparată cu situaţia din 2007, pentru că a crescut consumul fără îndatorare, iar aceasta este o diferenţă fundamentală.
