Ziarul Financiar a făcut un exerciţiu, propunând pentru cele mai importante ministere trei nume din zona de specialitate care în mediul privat s-au făcut remarcate prin prestaţia lor.
Premierul Victor Ponta a anunţat ieri după ce a fost desemnat de preşedintele Traian Băsescu să formeze Guvernul că va prezenta joi structura Cabinetului care va avea trei vicepremieri şi cel puţin 22 de miniştri. Anul 2013 şi următorii s-ar putea dovedi extrem de grei, caz în care actuala putere ar putea pierde din încredere, drept urmare calitatea viitorilor miniştri şi calitatea actului de guvernare vor cântări extrem de mult în asigurarea suportului public pentru eventualele măsuri administrative nepopulare.
Asemenea numelor propuse de ZF, viitorii miniştri va trebui să aibă experienţă în management, să fi lucrat în mari proiecte de restructurare şi dezvoltare, să ştie să gestioneze bugete şi să fie performanţi, să-şi asume responsabilităţi, dar şi să cunoască mecanismele de funcţionare a statului pentru a le putea îmbunătăţi.
Premierul desemnat Victor Ponta (40 de ani) va prezenta joi structura noului Cabinet, iar votul de învestitură în Parlament va avea loc vineri dimineaţă.
Astfel, epoca frământărilor politice care a ţinut o vară şi o toamnă întregi se încheie înainte de sărbătorile de iarnă, mai devreme decât cele 10 zile pe care un premier desemnat le are la dispoziţie din ziua desemnării sale pentru a veni în faţa Parlamentului cu structura guvernului şi programul de guvernare.
Mandatul viitorului Cabinet - al 15-lea de după revoluţie - ar urma să fie de patru ani. Până acum, doar trei premieri - Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase şi Călin Popescu-Tăriceanu - au dus la bun sfârşit un mandat de patru ani.
"Azi (ieri - n.n.) s-a făcut desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru, conform voinţei exprimate de electoratul român. Miercuri-seară se pot alege structurile noului Parlament. Joi la prânz eu sunt pregătit cu structura Guvernului, candidaţii la funcţia de miniştri şi programul de guvernare - îl trimit la Parlament, astfel încât joi după-amiază pot fi audiaţi oricât de târziu miniştrii. Vineri dimineaţă avem votul în Parlament", a arătat Victor Ponta, imediat după desemnarea sa ca prim-ministru.
ZF vă propune Guvernul de business:
Condiţii pentru viitorii miniştri: experienţă în management, să fi lucrat în mari proiecte de restructurare şi dezvoltare, să ştie să gestioneze bugete şi să aibă un bun renumePNL şi PSD, principalele formaţiuni din USL, sunt în toiul împărţirii funcţiilor ministeriale într-un guvern ce va fi croit pentru cel puţin 22 de miniştri, dintre care trei vor deţine poziţii de vicepremier. Viitorul Guvern va avea o sarcină grea, drept urmare calitatea viitorilor miniştri şi calitatea actului de guvernare va cântări extrem de mult în conservarea suportului public. ZF a făcut un exerciţiu şi a propus pentru principalele ministere câte trei nume din lumea businessului şi motivează alegerea. Pentru că, asemenea numelor propuse de ZF pentru viitorul Cabinet, viitorii miniştri ce vor fi aleşi de liderii politici va trebui să aibă experienţă în management, să fi lucrat în mari proiecte de restructurare şi dezvoltare, să ştie să gestioneze bugete şi să fie performanţi, să-şi asume responsabilităţi, dar şi să cunoască mecanismele de funcţionare a statului pentru a le putea îmbunătăţi. Şi nu în ultimul rând, să aibă un bun renume.
Iulian Anghel/Adelina Mihai
Noua structură a Cabinetului va fi prezentată joi, a anunţat premierul desemnat Victor Ponta. Vineri, Guvernul va cere Parlamentului votul de învestitură şi, astfel, vom avea un nou guvern înainte de Crăciun. Dar misiunea acestuia se va dovedi grea pentru că urmează un 2013 decisiv din punct de vedere economic, chiar dacă se anunţă un an calm din punct de vedere politic.
Deocamdată, în cadrul negocierilor pentru viitorul guvern, o dispută care a ajuns publică este aceea pentru controlul Ministerului de Finanţe şi foarte probabil că şi PNL şi PSD vor lua o felie în ipoteza în care acesta va fi spart în două - un minister al finanţelor şi unul al bugetului.
Unii economişti critică această "splitare", considerând că ea are raţiuni strict politice - mai multe funcţii şi demnităţi pentru câştigătorii alegerilor - ceea ce ar antrena mai multe cheltuieli cu funcţionarea.
Numele celor 22 de miniştri urmează să fie cunoscute până cel târziu joi. Faţă de cele 16 ministere, câte sunt în prezent, vom asista la o extindere a reţelei de astfel de instituţii. Actualul guvern are 16 ministere şi 20 de miniştri, iar structura sa a fost oricum extinsă când, ajuns la Palatul Victoria, Victor Ponta a revenit la moda "miniştrilor delegaţi" din perioada guvernării Năstase (nu conduc ministere, dar au astfel de poziţii). De asemenea, poziţiile de vicepremier (o astfel de poziţie este deţinută acum de Florin Georgescu) vor fi în număr de trei şi vor fi ocupate de un reprezentant al PSD (Liviu Dragnea), unul al PNL (este vehiculat Daniel Chiţoiu, al cărui nume a fost invocat şi în legătură cu preluarea Ministerului Finanţelor) şi unul al UNPR (Gabriel Oprea), deşi acest din urmă partid ar urma să fuzioneze cu PSD. Ponta a anunţat că Oprea va deţine poziţia de vicepremier, dar partidul său, UNPR, nu va avea portofolii ministeriale.
Cine este sigur că preia un minister
Între figurile politice vehiculate pentru a prelua un fotoliu ministerial Liviu Dragnea (secretar general al PSD, ajuns extrem de puternic în partid) are asigurat portofoliul Administraţiei, lucru anunţat chiar de premierul Victor Ponta. (Acest minister ar urma să gestioneze şi partea de "dezvoltare" de la Ministerul Dezvoltării şi Turismului - turismul ar putea să fie minister separat.)
Din partea liberalilor, Crin Antonescu i-a anunţat pe Relu Fenechiu şi Varujan Vosganian ca viitori membri ai cabinetului.
Iulian Iancu (PSD) va prelua portofoliul Ministerului Energiei (a cărui apariţie a fost anunţată tot de premier). Ministerul Energiei va rezulta din spargerea în 3 entităţi a Ministerului Economiei, după cum a explicat săptămâna trecută liderul PNL Crin Antonescu.
Daniel Constantin, liderul PC, va păstra portofoliul Agriculturii. Între miniştrii care îşi vor conserva funcţiile se mai numără Titus Corlăţean, ministrul de externe, şi Puiu Haşotti, ministrul culturii.
De mare importanţă va fi Ministerul pentru Marile Lucrări de Infrastructură care se va ocupa de marile investiţii prin preluarea sarcinilor de la alte ministere. Dar pentru această poziţie nu s-a anunţat încă un titular.
UDMR nu intră în guvern
Discuţiile despre cooptarea la guvernare a UDMR s-au blocat ieri din cauza opoziţiei PNL şi a unei părţi a PSD faţă de acest proiect dorit de Victor Ponta. USL are acum majoritatea de 2/3 în Parlament şi poate modifica Constituţia, dar cooptarea UDMR la guvernare ar fi întărit această majoritate constituţională. Viitoarea constituţie va consfinţi regionalizarea ţării şi va reduce din prerogativele Curţii Constituţionale. Aseară Ponta a anunţat: UDMR nu va face parte din Guvern, nu va avea reprezentanţi nici la nivel de secretari de stat sau de şefi de agenţii. Urmare a acestei situaţii, UDMR a anunţat că intră în opoziţie şi va vota împotriva învestiturii Cabinetului Ponta 2.
Principala urgenţă: bugetul
Principala urgenţă a noului cabinet va fi alcătuirea bugetului pe 2013. Guvernul va miza în proiectul legii bugetului pe o creştere economică de 1,8%, în condiţiile în care prognozele diferitelor instituţii financiare se învârt în jurul valorii de 1%. Deficitul ar urma să fie de sub 3% din PIB, cum s-a angajat România în faţa FMI şi a UE.
Nu este încă foarte clar ce va face Guvernul cu măsurile anunţate în programul cu care USL a câştigat alegerile, cum ar fi reducerea TVA la produsele agroalimentare sau taxarea progresivă a veniturilor salariale - 16%, 12% şi 8%. Dar FMI va cere Guvernului, cum a făcut de fiecare dată, să identifice noi venituri, dacă are de gând să-şi limiteze încasările prin introducerea unor relaxări fiscale. Deja pensiile vor fi majorare cu 4%, ceea ce antrenează un efort bugetar de aproape 500 mil. euro, iar reîntregirea salariilor bugetarilor din care USL a făcut o prioritate a campaniei electorale va costa încă pe atât. De asemenea, sancţiunile financiare primite de la UE pentru cheltuirea defectuoasă a fondurilor UE vor fi suportate din bugetul pe 2013 şi, dacă România nu va fi capabilă nici anul viitor să ia mai mulţi bani de la UE (aceeaşi bani care ne sunt retraşi sau alţii, câteva sute de milioane de euro), atunci bugetul de stat va trebui să-şi restrângă şi mai mult cheltuielile.
Spaţiul de manevră este, aşadar, foarte redus pentru Guvern pentru că trebuie să-şi ajusteze cheltuielile la ceea ce are, neputând depăşi deficitul fără să suporte sancţiuni, mai ales că doreşte să încheie un nou acord cu FMI în locul celui care expiră în primăvara viitoare.
Negocieri şi pentru funcţiile din Parlament
Nu numai pentru ocuparea funcţiilor guvernamentale se duc în aceste zile negocieri aprinse, ci şi pentru poziţiile de conducere din Parlament.
Noul parlament a fost convocat de preşedintele Traian Băsescu şi se va reuni mâine. În acest timp, negocierile pentru poziţiile în viitorul Legislativ au continuat şi ieri, după ce se blocaseră săptămâna trecută. Noua conducere a Parlamentului va fi alească miercuri.
Crin Antonescu îşi va păstra poziţia de preşedinte al Senatului, iar Valeriu Zgonea pe cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Zgonea a anunţat ieri că în viitorul Birou Permanent al Camerei opoziţia va avea trei poziţii - vicepreşedinte, chestor şi secretar - şi depinde de ea cum şi le împarte. Opoziţia va fi formată din PDL (Alianţa România Dreaptă s-a destrămat), PPDD şi UDMR. Tradiţional, minorităţile (18 deputaţi) votează alături de guvern.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
