Luni, o depreciere drastica a monedei noastre (1 euro a 3,3908 lei) i-a agitat teribil pe prezicatorii unei toamne negre. Si emotiile nu s-au topit nici dupa ce, marti, leul si-a revenit.
De fapt, ce s-a intamplat? O scurta recapitulare va limpezi lucrurile. Dupa ce, in septembrie 2006, convertibilitatea totala a leului a devenit un fapt implinit, interesul pentru piata noastra valutara a sporit. Oferta de valuta a crescut simtitor si moneda noastra a capatat ceva mai mult curaj. Si putere, desigur. O dinamica fireasca pe o piata care, dupa 1 noiembrie 2004, a parcurs unul dintre cele mai interesante momente din istoria ei. Nici o luna n-a semanat cu alta. Fiecare noua luna a rasturnat tabloul din luna precedenta. Adunand urcusurile, vedem cum moneda nationala s-a intarit continuu. Aprecierea leului, atat fata de euro, cat si fata de dolar, nu a dezechilibrat insa piata valutara. Dimpotriva, piata a ramas stabila. Ajutata si de alti indicatori economici, indeosebi de cresterea PIB si de dezinflatie.
Totusi, in tot acest timp, piata valutara si-a cultivat si gustul imprevizibilului. Pe o piata stabilizata, cursul s-a miscat cand in sus, cand in jos, surprinzandu-i pe operatori, cu deosebire pe cei preocupati de presiunile speculative asupra monedei noastre. Decizia Bancii Nationale de a-si rari interventiile si a lasa o mai mare fluctuatie a cursului, a produs doar intr-o prima etapa un soc psihologic. A fost efectul unui "entuziasm" de scurta durata. Piata si-a gasit apoi un nou echilibru si rata de schimb leu-euro a cunoscut o evolutie calma. Cat priveste interventiile BNR pe piata, ele au fost limitate, avand ca tinte atat evitarea fluctuatiilor exagerate, cat si acumularile de rezerva.
Pe piata valutara, cursurile sunt strans legate de mai multi indicatori, intre care rata inflatiei, deficitul balantei de plati, eficienta, productivitate. Atata vreme cat, in Romania, inflatia se apropie de ritmurile din alte tari, iar productivitatea creste, aprecierea monedei nu poate fi surprinzatoare.
Sa urmarim insa cifrele. Anul 2006 s-a incheiat, pe piata valutara, cu doua zile inainte de revelion. Cursul de schimb: 1 euro a 3,3817. Dupa ce toata luna decembrie oscilase intre 3,42 si 3,43. Decembrie 2006 anticipa de fapt evolutia din ianuarie 2007: in jur de 3,38 - 3,40. De aici inainte, luna de luna, leul s-a apreciat neincetat. Luna iunie a inregistrat valori intre 3,2648 si 3,1340 lei pentru un euro. In iulie a fost inregistrat, chiar din prima zi bancara, un record de apreciere: 1 euro a 3,1112 lei. De altfel, in toata luna iulie, euro n-a reusit sa sara peste 3,1670 lei. Aprecierea puternica a leului s-a mentinut si in august, cu valori intre 3,17 si 3,27. Abia recent s-a produs corectia, leul depreciindu-se pana la 3,908 luni 17 septembrie. A fost insa un salt singular, marti euro pierzand teren pana la 3,783 lei. Ce rost au, atunci, atatea lacrimi de crocodil varsate pentru soarta leului, cand de fapt au fost doar cateva zile de inevitabila corectie. Fara ca deprecierea leului sa fi ajuns nici macar la valorile de la inceputul anului.
Evolutia cursului leu/euro din ultimele zile (depreciere atenuata marti) nu este semnificativa pentru ritmul pietei romanesti. Iar anticiparile dramatizante au plecat de la datele catorva zile, prefigurand o imagine pe termen lung. Fapt nefiresc in astfel de imprejurari.
De altfel, nici radiografia lunii septembrie nu a fost redata tocmai corect. Este adevarat ca leul s-a depreciat mai mult decat monedele tarilor vecine. Dar si aprecierea leului, de-a lungul intregului an, a fost mai puternica decat a celorlalte monede din zona.
Sigur, BNR se uita cu un ochi la euro si cu altul la dolar. Nu o face insa clipa de clipa, miscand capul cand intr-o parte, cand intr-alta, neintrerupt, cum de fapt se misca cele doua monede, euro si dolarul, pe piata internationala. Deoarece, daca BNR ar interveni clipa de clipa, ar nauci piata interna, care nu este obisnuita cu miscarea de ferastrau cu dinti desi, sus-jos fara incetare. Piata noastra are cu totul alt ritm si BNR nu poate ignora acest fapt. Asta nu inseamna insa ca Banca Nationala doar priveste piata. Inseamna mult mai mult: ca pe piata valutara romaneasca n-au semnificatie miscarile pe timp foarte scurt, de la o zi la alta sau de la o luna la alta. La noi au semnificatie miscarile mai ample. Oscilatiile zilnice leu/euro nu ne spun prea mare lucru. Din acest motiv este lipsita de sens orice incercare de a face preziceri pe baza datelor din cateva zile.
Daca privim pe termen ceva mai lung, bunaoara de la 1 ianuarie 2007 si pana in prezent, o sa vedem ca pe o piata constant calma leul s-a apreciat dominant. Cat priveste viitorul, nu putem sa facem abstractie de ce se va intampla pe pietele internationale. Si inca nu este momentul, cred, sa tragem concluzii cu privire la miscarile ce vor avea loc pe marile arene. Este insa clar ca declaratiile si intamplarile de pe pietele financiare ne fac sa credem ca lucrurile nu vor fi scapate de sub control. Cu atat mai mult putem intelege ca pe pietele noastre se va mentine stabilitatea si nu vor urma dereglari semnificative.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
