Protejarea mediului inconjurator, dincolo de obligatiile pe care Romania si le-a asumat pentru a atinge standardele cerute de Uniunea Europeana pentru aderare, inseamna o nastere unei noi afaceri cat se poate de rentabile: gropile de gunoi ecologice.
Potentialul afacerii este mare. In acest moment sunt operationale opt asemenea gropi, in conditiile in care la nivelul Romaniei necesarul este de sase ori mai mare, apropiindu-se de 50, potrivit reprezentantilor Asociatiei Romane de Salubrizare.
Ca sa fie ecologica, sau sanitara, o groapa de depozitare a deseurilor menajere trebuie sa aiba prevazut la nivel inferior un sistem de captare a apelor uzate si o statie de epurare a acestor ape.
Viitorii proprietari ai gropilor de gunoi trebuie sa investeasca in medie 5 - 10 milioane euro intr-o perioada de pana la 20 de ani intr-un depozit ecologic de deseuri. Depozitul poate aduce venituri de 2- 4 milioane dolari pe an.
La cele 50 depozite estimate, potentialul veniturilor generate este de 150 - 200 milioane dolari anual, la tarifele actuale. Acestea ar putea creste in perioada urmatoare, perspectiva ce sporeste atractivitatea afacerii pentru investitori.
Pe piata romaneasca au aparut deja primii proprietari privati de gropi ecologice precum Tracon Braila, Iridex Group Bucuresti sau Ecologica Sistema (Italia). Marile aglomerari urbane precum Bucuresti, Constanta, Braila, Sibiu, Pitesti, Ploiesti, Piatra Neamt au deja gropi ecologice, urmand ca pe lista sa intre curand Buzau, Brasov sau Timisoara.
Mai mult, operatori puternici de salubritate precum trustul german RER Remmert Entsorgung Romania SRL, Rosal Servis sau Conprest Brasov vor sa investeasca in afacerea gropilor ecologice.
"Acum exista gropi de gunoi pe langa Bucuresti care nu au nimic cu ecologia. Noi suntem angajati intr-o investitie intr-un depozit ecologic la Buzau, care va fi operational din toamna acestui an. Investitia initiala este de un milion de euro, in total urmand sa ajunga la 5 mil. euro", spune Michael Motzki, director general RER Remmert Entsorgung Romania. RER este cel mai mare operator de salubritate din Romania, cu o cifra de afaceri anuala de circa 30 milioane $, cu activitati in Bucuresti (Rebu), Timisoara, Oradea, Craiova, Buzau, Braila, Galati si Tulcea. Compania germana mai are in vedere si implicarea in constructia unei gropi de gunoi ecologice la Timisoara si Oradea.
Majoritatea acestor investitii sunt asigurate integral de investitori, lucru mai rar pe piata romaneasca, si intr-o masura mai mica prin parteneriate cu autoritatile locale, care pot atrage surse de finantare de la bugetele locale, guvernele altor state sau chiar fonduri ISPA ale Uniunii Europene (in cazul, de exemplu, al gropilor de la Timisoara si Piatra Neamt).
De unde insa aceasta inghesuiala de investitori in afacerea gropilor ecologice?
"Aduce beneficii certe. O investitie de acest gen depinde de capacitatea depozitului si de cate persoane deserveste. In medie, investitia intr-un depozit ecologic poate fi de 5 - 10 milioane euro, insa in cazul unui depozit foarte mare, investitia poate depasi 20 mil. euro. Tarifele pe tona de gunoi depozitat pot fi de la 7 $ la peste 12 $, tendinta fiind ca tariful sa scada pe masura ce numarul de clienti deserviti creste. Dar, nivelul actual al tarifelor va creste, urmand sa atinga nivelul din alte tari europene", a explicat pentru Ziarul Financiar Valentin Feodorov, presedintele Asociatiei Romane de Salubritate, care a lucrat si la compania Iridex.
Asociatia grupeaza 150 de membri persoane fizice si juridice, printre care operatori de salubritate, producatori de utilaje specializate sau dealeri de astfel de utilaje.
"Executia unui depozit nu se justifica sub 150.000 - 200.000 de locuitori. Necesarul ar fi de circa 50 de depozite ecologice la nivelul Romaniei, ceea ce inseamna un depozit de acest gen pe judet, iar in cele mari urmand sa fie construit al doilea depozit, potrivit unei strategii care exista la nivelul Ministerului Mediului", mai spune Feodorov.
Compania de constructii Tracon Braila opereaza trei din cele opt depozite ecologice existente, numarandu-se printre "pionierii" afacerii in Romania.
"Am investit in total 9 milioane euro in cele trei locatii, Constanta, Braila si Sibiu", afirma Melchidesec Covaci, director de marketing in cadrul Tracon Braila. Compania exploateaza primul depozit de acest gen din 1995, care deserveste circa 500.000 de locuitori din orasele Constanta, Ovidiu si Navodari. Operatorul brailean si-a continuat campania de extindere in octombrie 2001 cu depozitul ecologic de la Braila.
"Este o afacere pe termen lung in care iti recuperezi banii pe o perioada de pana la 20 de ani", este de parere Covaci. Potrivit acestuia, gropile de gunoi care nu respecta standardele Uniunii Europene in domeniu impuse prin legislatia interna urmeaza sa fie neutralizate si inchise.
Tracon Braila activeaza in domeniul constructiilor, productiei de ferestre si usi din lemn, tamplarie din lemn si aluminiu sau operare de depozite ecologice, cu o cifra de afaceri de 10 mil. euro preconizata pentru acest an.
"Investitia se deruleaza in timp. Pleci de exemplu cu o investitie initiala de 2 mil. $, faci o celula a depozitului ecologic, incepi sa depozitezi gunoiul in ea si in paralel, extinzi depozitul prin constructia celei de -a doua celule. Un depozit poate avea 7-8 celule. De exemplu, noi la Chiajna avem trei celule dintr-un total de sapte pe care le avem in vedere.
Potrivit acestora, investitia intr-un depozit ecologic presupune si cheltuieli pentru acoperirea depozitului respectiv sau cele aferente unei perioade de urmarire de inca 25 de ani a zonei in care a fost depozitul.
"Dupa ce se inchide depozitul, acesta trebuie acoperit cu un strat de balast (pietris), putand fi facute terenuri de sport, de exemplu", mai afirma sursele din cadrul Iridex.
Esential in derularea cu succes a afacerii este relatia dintre proprietarul gropii si autoritatile locale. "Daca nu exista un parteneriat intre autoritatea locala si investitor, este dificil pentru ca operatorii de salubritate pot alege sau nu groapa respectiva pentru depozitarea gunoiului", mai spune Feodorov.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
