Prima pagina

Campionii Europei la plata salariilor "in plic"

Campionii Europei la plata salariilor "in plic"

Click pentru imaginea marita

16.07.2008, 18:06 17

Romania ocupa prima pozitie in Uniunea Europeana in ceea ce priveste plata drepturilor salariale "in plic", aproape un sfert dintre romani declarand ca au primit de la angajator bani neimpozitati, potrivit unui raport asupra ocuparii informale realizat de centrul de dezvoltare al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).
Ponderea romanilor care primesc salariul "in plic" este de aproape cinci ori mai mare decat media europeana care se ridica la 5%.
Totodata ponderea romanilor care nu au vrut sau nu au stiut sa raspunda la intrebarea daca angajatorul lor utilizeaza un astfel de sistem de plata ajunge la 31%, de asemenea cel mai mare procent dintre repondentii din tarile UE.
In acelasi clasament, pe urmatoarele locuri se situeaza lituanienii care recunosc in proportie de 17% ca au primit salariul in plic, belgienii (14%), lituanienii si polonezii cu cate 11%.
La polul opus, se afla angajatii din Malta, Marea Britanie, Luxemburg si Franta din care numai 1% din fiecare tara au declarat ca au primit bani neimpozitati de la angajator.
Raportul OCDE mai arata si faptul ca Romania se situeaza pe primele locuri in ceea ce priveste munca informala, foarte aproape de Bulgaria. Diferenta dintre munca la negru, care se refera la persoanele ce lucreaza fara acte, si munca informala, este ca cei din urma pot avea contract de munca, insa nu beneficiaza de toate compensatiile pe care il presupune acesta.
In Romania, ocuparea informala ia diverse forme precum agricultura de subzistenta, salariatii care nu isi declara veniturile, angajatorii care nu isi inregistreaza angajatii, lucratorii fara contract de munca, evaziunea fiscala si evaziunea securitatii sociale, atat din partea angajatilor, cat si din partea angajatorilor, subdeclararea veniturilor sau falsa activitate independenta, potrivit raportului.
"Problema muncii informale nu se inregistreaza in marile companii, ci la firmele mici cu pana in 50 de salariati care sunt foarte numeroase pe plan local", a declarat ieri Paul Pacuraru, ministrul muncii, la lansarea raportului OCDE.
Mai mult, ministrul a adaugat ca si romanii din strainatate practica munca la negru. Spre exemplu, in Italia, 40% dintre angajatii romani din constructii lucreaza fara acte, iar in Spania situatia este asemanatoare.
In comparatie cu situatia de pe plan local, exista si tari unde ponderea muncii informale este mai mare.
"La acest capitol, Romania sta mai bine decat Ucraina, Cehia sau Slovacia, dar mai rau ca tari precum Ucraina, Georgia sau Rusia", a spus Theodora Xenogiani, unul dintre autorii raportului. Ea a explicat ca procentul angajatilor care depun munca informala reprezinta 50% din total.
De asemenea, raportul OCDE mai arata ca doua treimi dintre muncitorii neinregistrati lucreaza in agricultura. Principalele sectoare in care se lucreaza fara carte de munca sunt cele de productie si de vanzare en-gros si cu amanuntul, adica 21% si 22% din total. Urmeaza sectorul constructiilor cu 15%, cel al agriculturii cu 9% si cel al administratiei publice cu 8%. Coordonatorul principal al lucrarii, Johannes Paul Jutting, a explicat ca ocuparea informala persista in Romania, in ciuda cresterii economice continue din ultimii ani, putand fi identificate doua mari grupuri de persoane implicate in munca informala: cele care lucreaza informal deoarece nu au o alternativa reala si pentru care munca informala constituie o strategie de supravietuire si cele care in mod deliberat evazioneaza impozitele si contributiile de securitate sociala.
Referitor la cauzele ocuparii informale din Romania, initiatorii studiului au identificat trei mari grupe de factori, respectiv evolutiile socio-economice ulterioare tranzitiei, factorii institutionali (precum reglementarile pietei muncii, structura sistemelor fiscale si de securitate sociala, birocratia, administratia publica greoaie si coruptia subsecventa) si factorii comportamentali / sociali (precum cultura nesupunerii, lipsa increderii in institutiile publice, perceptia negativa a rolului statului, intelegerea partiala sau subestimarea prestatiilor ce deriva din securitatea sociala).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO