Pana in prezent, organizarea Jocurilor Olimpice din acest an au costat guvernul chinez suma record de 42 de miliarde de dolari (26,4 mld. euro), suma considerata de foarte multi mult prea mare pentru organizarea unei competitii sportive care dureaza doar doua saptamani. Cu toate ca cea mai mare parte din bani au fost investiti in dezvoltarea si consolidarea infrastructurii, exista totusi unele cheltuieli care atrag scepticismul criticilor, scrie The Wall Street Journal.
In comparatie cu bugetul ultimei Olimpiade, cea de la Atena din 2004, a carei organizare a costat doar 15 mld. $, suficient insa pentru ca guvernul elen sa se indatoreze pe plan extern, bugetul Olimpiadei din acest an pare colosal. Printre proiectele de infrastructura dezvoltate de guvernul chinez special pentru aceasta editie a Jocurilor Olimpice se numara extinderea aeroportului international din Beijing cu un nou terminal, proiect care se ridica la o valoare de peste 3 mld. $ (1,89 mld. euro), precum si constructia noului Stadion National, "Bird's Nest", investitie de peste 500 mld. $ (315,14 mld. euro). Oficialii londonezi, urmatoarea gazda a Jocurilor Olimpice 2012, deja se afla intr-o controversa cu privire la marimea bugetului pentru organizarea competitiei.
De la Beijing insa foarte putine detalii sunt date publicitatii. Constructia si amenajarea satului olimpic au costat guvernul chinez aproape 30 mil. $
(18,9 mil. euro). Satul olimpic se afla de-a lungul strazii Jing Shun Lu, pe amplasamentul unui fost parc industrial, dar in acelasi timp reprezinta a doua ruta principala catre aeroportul international din Beijing.
China pare insa sa fie capabila sa sustina financiar organizarea celei mai mari Olimpiade din istoria recenta a Jocurilor Olimpice. Costul de 42 mld. $ reprezinta doar o mica parte din produsul intern brut al Chinei, care anul acesta este estimat sa atinga nivelul de 4.000 mld. $ (2.500 mld. euro).
O mare parte din costul organizarii Jocurilor a fost insa acoperita si din sponsorizari. Ceea ce este interesant insa este faptul ca cea mai mare parte a cheltuielilor a fost directionata catre dezvoltarea infrastructurii, in constructia de drumuri, cai fereate si extinderea aeroportului international, doar o foarte mica parte din suma totala fiind destinata exclusiv organizarii competitiei.
"Costul organizarii Olimpiadei se justifica doar din considerente politice si nu economice", a declarat Minxin Pei, membru al China Program, din cadrul Carnegie Endowment for International Peace.
Pe plan extern, costul din acest an pentru organizarea Olimpiadei ridica pretentiile la care trebuie sa faca fata viitoarele gazde ale Jocurilor. Rusia va fi urmatoarea gazda a Jocurilor Olimpice de Iarna din 2014, iar Brazilia se numara deja printre statele finaliste candidate pentru organizarea Olimpiadei din 2016.
Holger Preuss, profesor in cadrul Universitatii Gutenberg din Mainz, Germania, este de parere ca Beijingul a reusit sa creeze un precedent pentru viitoarele gazde ale Jocurilor Olimpice, printre care se numara si Londra, la care celelalte state nu se vor putea ridica. "Multi dintre membrii Comitetului Olimpic International (COI) se gandesc deja cum sa reduca amploarea jocurilor astfel incat tot mai multe orase sa-si permita sa organizeze o astfel de competitie sportiva. Daca acest precedent se pastreaza, cred ca doar zece orase din intreaga lume isi vor permite sa cheltuie 50 mld. $ pentru organizarea unei Olimpiade", a declarat Preuss.
Gilbert Felli, directorul executiv al COI, s-a declarat insa multumit de investitiile guvernului chinez.
Banii cheltuiti pentru dezvoltarea proiectelor olimpice ar fi putut fi teoretic cheltuiti in alta parte, insa oficialii de la Beijing aveau nevoie de o transformare a orasului care sa fie pe masura organizarii unui asemenea eveniment.
Alti economisti sunt insa de parere ca nu exista nicio garantie ca banii cheltuiti de China pentru organizarea Olimpiadei ar fi putut fi folositi pentru altceva. "Organizarea unui asemenea eveniment sportiv nu are niciun impact asupra politicii de reducere a saraciei", a declarat Zhuang Juan, economist in cadrul Asian Development Bank.
Dar criticii spun ca nu toate proiectele dezvoltate de oficialii chinezi par sa aiba vreo alta intrebuintare si dupa desfasurarea Jocurilor. Toate acestea in vreme ce in luna mai a acestui an provincia Sichuan a fost devastata de un cutremur, care s-a soldat cu moartea a peste 70.000 de chinezi si ranirea a altor 200.000.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
