Doar una din 25 de companii era inregistrata la sfarsitul lunii iunie ca avand luat un credit de peste 200 milioane lei, adica 6.600 $, de la o banca din Romania. Bancile si economia raman in continuare despartite de un zid facut din dobanzi inalte, garantii ametitoare si mentalitate.
"Cand le-am spus unor bancheri din Romania ca vom merge noi la companii sa le propunem finantare, ne-au ras in nas. Aici toate bancile sunt obisnuite sa vina companiile sa ceara bani", declara intr-un interviu din 1999, la infiintarea BNP Dresdner Bank, directorul acesteia, Phillip Kirschner.
Intre timp, banca si-a vandut afacerea din Romania, iar creditele nu si-au pierdut statutul de "rara avis" in economia romaneasca.
Ca cele doua parti -economia reala si sistemul bancar- au putin de-a face una cu alta rezulta dupa mai mai multe criterii: de la salarii, sedii si pana la datele cu care lucreaza.
De o parte a zidului, aer conditionat si salarii de trei ori mai mari ca in restul economiei-270 $ salariul mediu la sfarsitul lunii iulie. De partea cealalta, forfotesc 500.000 de companii, si doar una din 25 se mai catara si reuseste sa ajunga pe partea cealalta, la un credit.
Conform Centralei Riscurilor Bancare(CRB) din Banca Nationala a Romaniei, pentru banci nu exista decat 21.156 de firme si persoane fizice "active"-care imprumuta bani. Restul sunt depunatori.
Oficiului National al Registrului Comertului numara insa, chiar si dupa radierea recenta a o treime dintre ele pentru ca nu si-au majorat capitalul, 507.706 firme in economia romaneasca.
Care este explicatia?
"Nici in filmele de groaza nu intalnesti conditiile de creditare acordate de bancile din Romania. Am incercat sa luam credite de la bancile straine, dar acestea nici vor sa discute. Bancile care pot acorda credite mari, precum BCR sau BRD, practica dobanzi mari. Conditiile de garantare te mai lasa sa respiri, dar cele pentru acordarea creditelor pentru investitii sunt o povara. Jos cu dobanzile, altfel Romania nu va merge niciodata bine! In materia acordarii creditelor pentru investitii, prin lege ar trebui ca dobanda la acest tip de credite sa nu depaseasca 15%", spune Gheorghe Mois, presedintele grupului de firme Castrum Corporation, care desfasoara activitati in domeniul constructiilor civile si industriale, energiei, alimentarii cu gaze si al taximetriei.
Dobanzile la credite n-au coborat niciodata pana acum sub 45% pe an, si nici nu sunt sanse sa coboare in curand.
Imprumuturile sunt luate pentru supravietuire, nu dezvoltare
Conform raportarilor CRB, la sfarsitul lunii iunie 2001, 21.156 de firme si persoane fizice aveau cel putin un credit peste 200 milioane, adica peste 90% din totalul creditelor bancare acordate.
La o privire mai atenta insa, datele oferite de CRB arata ca 2.159 dintre acestea au unul sau mai multe credite, astfel incat raman circa 19.000 de companii si persoane fizice care au un singur credit. Mai mult, pentru ca numarul total de credite este de aproape 43.000, rezulta cele 2.159 au mai multe credite (43.000 - 19.000a23.000) decat toate cele 19.000 la un loc, si este foarte probabil ca aceasta proportie sa se pastreze si in volum.
Cu alte cuvinte, in economia romaneasca "fac cartile" vreo 2.000 de jucatori, care au acces la credite multiple de banci.
Dar nici companiile care au reusit sa ia un credit de la o banca nu o duc prea bine: "nu se arunca" la termen lungi. Doar 12% din total sunt credite cu scadenta mai mare de cinci ani, iar o treime au o scadenta intre 1 si cinci ani. Restul sunt pe termen scurt (sub un an).
Datele sunt dealtfel in concordanta cu tipul riscului asumat: peste jumatate din creditele acordate la sfarsitul luni trecute erau de trezorerie si numai 17%, adica 24.000 miliarde lei, credite pentru echipament, fata de 20.000 mld.lei in iunie anul trecut- o scadere in termeni reali de 15%. Morala: pana sa se dezvolte, companiile trebuie sa supravietuiasca.
Intr-adevar, Doru Vasilescu, director general adjunct al Midal Group, firma din industria frigului care a avut o cifra de afaceri de 3,5 mil. $ anul trecut, afirma ca doar la mare nevoie a lucrat cu bancile.
"Creditele oferite de sistemul bancar din Romania sunt intr-o oarecare masura prohibitive. Noi am apelat la aceste credite doar in momentul in care a fost neaparata nevoie. Ce rata a profitabilitatii trebuie pentru a acoperi dobanzi de 50-60%? Spre exemplu, pentru un credit de 3 miliarde de lei a trebuit sa platim lunar peste de 200 milioane lei", explica Vasilescu.
Cat depre persoanele fizice, situatia este si mai proasta. Doar 0,5% din totalul creditelor de peste 200 milioane lei acordate sunt pentru persoane fizice. De fapt, nu este de mirare, avand in vedere ca, de exemplu, creditele ipotecare sunt cvasi-inexistente in Romania.
A trebuit sa vina Volksbank din Austria sau Alpha Bank din Grecia sa inceapa, anul trecut, sa acorde credite in valuta pe 10-15 ani pentru locuinte. Marile banci ca BCR, BRD sau Bancpost, desi stau pe munti de bani (jumatate din activele din sistemul bancar) nu au auzit inca de asemenea produse.
Ce spun bancherii?
"Nu mi se pare ingrijorator pentru mentalitatea si structura sistemului nostru economic. Sunt firme speriate de credite, de dobanzile care au fost mari si care, de ce sa nu fim sinceri, se mentin inca la un nivel neatractiv. In plus, functioneaza din plin si o asa-zisa piata gri (camataria-n.red)", spune Radu Gratian Ghetea, prim vicepresedintele Alpha Bank Romania si presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.
"Multe companii lucreaza fara credite, isi finanteaza activitatea din reinvestirea profiturilor sau au pur si simplu de la inceput fonduri de rulare constituite. Oamenii prefera sa nu se expuna mai mult decat propriile fonduri", a mai spus el.
Eugen Radulescu, presedintele Bancii Agricole-Raiffeisen, accepta ca bancile nu au avut ochi pentru firme pana acum. "Pana prin 1999-2000 pentru banci era foarte avantajos sa imprumuta statul din cauza diferentei pozitive intre dobanzile la titlurile de stat si cele acordate la depozite. Odata cu scaderea dobanzilor la titlurile de stat, se observa totusi o revigorare a creditului. Totusi, sa nu uitam ca nici proiecte solide de finantat nu sunt pe toate drumurile".
ai purtatorul de cuvant al celei mai mari banci din Romania, BCR, este optimist. "Se observa ca numarul debitorilor este in crestere de la luna la luna. Daca luam in considerare si faptul ca exista multe firme care lucreaza cu credite de tip revolving, a caror valoare nu depaseste 200 milioane lei".
Problema e ca o mare parte a deficitului bugetar a fost determinat tocmai de acoperirea de catre stat a gaurilor de miliarde de dolari de la Bancorex si Banca Agricola. Paradoxal, bani au fost, dar au fost aruncati pe turnuri Eiffel si Dallas-uri la Slobozia sau albume cu "Eterna si fascinanta Romanie".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
