Economia romaneasca se dovedeste incapabila sa raspunda la saltul inregistrat de cererea interna de consum, care astfel nu este satisfacuta decat din importuri. Scaderea inflatiei si, implicit, a dobanzilor, ar trebui sa fie insotita in sfarsit de cresterea productiei industriale si nu de cresterea importurilor finantate din credite.
"Suntem la o cumpana. Asteptam inca o data ca economia romaneasca sa reactioneze la acest supliment de cerere. Este nevoie de o substituire a importurilor cu productie locala", a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
El se arata ingrijorat de faptul ca realizarile macroeconomice nu sunt dublate de realizari la nivelul economiei reale. Ramane astfel de vazut daca oferta romaneasca va reactiona in timp util la cresterea cererii.
"Prima reactie este cresterea importurilor, care reprezinta o forma mascata a unor presiuni inflationiste ulterioare", afirma Isarescu.
Si oamenii de afaceri considera ca doar cresterea industriei romanesti este o garantie pentru cresterea "sanatoasa" a economiei.
"Fara o crestere a industriei autohtone este greu sa se inregistreze o crestere a PIB si sa nu se produca dezechilibre la nivelul balantei comerciale", a spus ieri Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.
FMI a revizuit in scadere estimarea de crestere economica pentru anul acesta la 4,7%, in conditiile in care ultima tinta a guvernului era de 4,8%. Consumul gospodariilor ar urma sa atinga anul acesta un ritm de crestere de 4,8%, fata de 3,2% in 2002.
O reflectare a incapacitatii industriei romanesti de a face fata si profita de pe urma cererii in crestere este majorarea cu 200 mil.$ a importurilor de produse alimentare procesate, pe primele noua luni ale acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut.
La sfarsitul lui octombrie, volumul creditelor de consum ajunsese de patru ori mai mare comparativ cu sfarsitul lui octombrie 2002. Acesta s-au dus in importuri masive de bunuri de folosinta indelungata si de materiale pentru constructia de locuinte, productia interna nereusind sa satisfaca cererea.
Ascensiunea importurilor s-a reflectat intr-un deficit de cont curent in crestere rapida. Acesta se ridica la sfarsitul lunii septembrie la 1,64 mld. euro, in crestere cu 61% fata de nivelul consemnat in primele noua luni ale anului trecut.
Atat viceguvernatorul BNR Cristian Popa, cat si fostul ministru al Finantelor, Daniel Daianu, considera ca deficitul de cont curent va depasi nivelul de 5% din PIB la sfarsitul acestui an, in conditiile in care tinta convenita cu FMI este de 4,8%.
"Orice crestere economica care nu stimuleaza exporturile prezinta risc. In acelasi timp, pierzi sigur alegerile daca fortezi o crestere bazata pe exporturi intr-un an electoral. Probabil ca aceasta este si problema politica", afirma seful bancii centrale.
Guvernatorul spune ca limitarea creditului neguvernamental, ca potentiala sursa de inflamare a importurilor, si masurile de tinere sub control a deficitului de cont curent sunt necesare Romaniei in primul rand pentru pastrarea credibilitatii externe.
"Va trebui temperata cererea interna si implicit cererea agregata. Daca nu controlezi cererea agregata inseamna ca nu stii sa faci politica macroeconomica", a declarat Isarescu.
La presiunile FMI, BNR va anunta in zilele urmatoare o serie de masuri, inclusiv de tip administrativ, pentru temperarea creditului privat, desi bancile contesta necesitatea acestora.
"Fara sa vrea, bancile imping cresterea economica spre una bazata pe consum. Tot bancile au raspunsul la aceasta problema, ele putand finanta dezvoltarea productiei autohtone", spune guvernatorul BNR.
Isarescu afirma ca guvernul si BNR nu au stabilit inca mixul de politici economice pentru 2004, ieri continuand inca discutiile cu misiunea FMI condusa de Neven Mates. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
