Produsul intern brut a crescut cu 4,8% pe primul trimestru al acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut, dand vant din pupa guvernului Nastase. Dar doua valuri periculoase se profileaza la orizont, gata sa intoarca vaporul din drum: inflatia si deficitul comercial.
Evolutia a fost determinata in special de cresterea productiei industriale, cu 11%, astfel incat ponderea acestei in formarea PIB a ajuns la 34%, fata de 27% la sfarsitul anului trecut.
Constructiile si serviciile au crescut, al randul lor, cu 7%, si respectiv 2%. Agricultura a ajuns insa la o pondere de doar 2,7% in total, fiind in scadere cu 6,7% fata de aceeasi perioada de anul trecut.
Aceasta crestere este practic un semnal foarte bun pentru actualul Guvern, dar este umbrita de inflatia destul de mare, de 11% pe primele patru luni ale acestui an, adica posibil 30-33% pe tot anul, precum si de deficitul comercial pe primele trei luni: importurile au depasit exporturile cu 820 milioane $, de 2,5 ori mai mult ca anul trecut, cand diferenta a fost de 300 milioane $.
"Cresterea e-n regula, e pe trend. Cu aceste cifre s-a putea obtine o crestere de 4% pe tot anul. O amenintare ar fi cresterea deficitului comecial, adica slabirea exporturilor din cauza incetinirii cresterii economice in UE (care absoarbe 70% din exporturi-n.red.) si a competitiei tot mai mari din partea altor state din zona: Turcia sau Bulgaria", a spus pentru Ziarul Financiar Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza al Academiei Romane.
Revirimentul economiei romanesti, dupa 3 ani de scadere abrupta,a inceput sa se vada din octombrie 1999, este de parere Albu.
"Am putea sa ne inchipuim acest trend ca pe acela al unei bile care o ia la vale: pe masura ce coboara, prinde o viteza din ce in ce mai mare. Trebuie doar sa nu-i stea nici un obstacol in cale", explica Albu evolutia economiei romanesti din ultima perioada.
Un astfel de obstacol ar putea fi cresterea preturilor si a salariilor, care s-ar repercuta in inflatie."Opunerea fatisa la noi mariri de salarii este un semnal foarte bun, pe care Guvernul se pare ca si-l asuma", a mai spus Albu.
Ponderea agriculturii scade, dar nu si a agricultorilor
Agricultura a ajuns sa aiba in trimestrul I al acestui an o pondere in formarea PIB-ului de doar 2,7%, mai mica decat constructiile, a caror proportie a fost de 3,7%. Aceasta scadere demonstreaza existenta unui trend fundamental descrescator al ponderii agriculturii in PIB. Problema e ca nu este insotita si de o scadere a ponderii fortei de munca din agricultura in totalul populatiei ocupate.
"Pe de o parte, este bine ca agricultura are un trend descrescator in formarea PIB, pentru ca ne apropriem astfel de structura din tarile dezvoltate, chiar daca in trimestrul I productia agricola este, normal, mai slaba ca in restul anului. Pe de alta parte, ce facem cu populatia activa in agricultura ?
Cred ca problema nr.1 in Romania este numarul mare de agricultori, care sunt intretinuti practic de industrie", a declarat Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza al Academiei Romane.
La sfarsitul anului 2000, din circa 10 milioane de persoane ocupate (sase milioane de salariati si restul patroni, lucratori pe cont propriu sau mici meseriasi) patru milioane si-au declarat ca ocupatie principala agricultura.
Aceasta problema nu poate fi rezolvata decat prin crearea de locuri de munca in servicii, constructii si industrie. Conform datelor de pe trimestrul I, chiar daca nerelevante din pricina fluctuatiei sezoniere puternice a activitatilor in constructii si agricultura, ponderea serviciilor a ajuns la 50%, iar a industriei la 34%, ceea ce este un semnal bun.
In ceea ce priveste utilizarea PIB, adica modul in care este absorbita oferta de produse, cresterea de pe primul trimestru a fost sustinuta de consumul final privat, care a ajuns la 74% pondere in total, dupa o crestere de 7% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
ai consumul administratiei publice si a celei private a crescut in medie cu 3-4%. "Cred ca aici se manifesta unul din pericolele inflatiei. Cresterea consumului privat este afectata de jocul preturilor. Ca sa vezi cat e cresterea reala a consumului, trebuie sa dai la o parte cresterea preturilor", explica Lucian Liviu Albu.
Cel mai important indicator pentru cresterea economica viitoare este insa volumul investitiilor. Acestea au crescut cu 4,7% in termeni reali fata de trimestrul I 2000, adica pana la 20.785 miliarde de lei.
Aproape 40% din investitii s-au facut in constructii, iar 50% in utilaje si mijloace de transport. Ponderea investitiilor ramane insa mica in Produsul intern brut: doar 10%.
"Cand aceasta proportie va fi de 20%, atunci am putea spune ca suntem pe drumul cel bun al relansarii economice pe termen lung", spune Albu. Productia industriala, care a crescut cu 11% in volum absolut pe primele patru luni, fata de aceeasi perioada a anului trecut, a fost "manata" de cresterea productiei de bunuri de capital cu 8%, cea a bunurilor intermediare cu 10% si a celor de uz curent cu 23%.
Cele mai importante din aceasta categorie pentru evolutia viitoare a economiei sunt bunurile de capital, iar cresterea mai mica a lor decat cea finala este iarasi un semnal ca putine resurse se indreapta spre investitii pe termen lung.
In suma, datele de pana acum arata ca evolutia economiei romanesti va depinde in continuare de tinerea sub control a inflatiei si a deficitului comercial.
"Cred ca economia se aseaza, sau macar se arata forte care tind s-o aseze pe un fagas bun. Cresterea de acum este diferita fata de cea de acum patru-cinci ani, pentru ca intre timp a mai disparut din industria fara piata", a conchis Lucian Liviu Albu .
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
