Mediul de afaceri si atragerea investitiilor straine directe reprezinta principalele probleme pe care Romania le va avea de rezolvat in perioada urmatoare, considera Nenad Pacek, director pentru Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa al grupului The Economist.
"Pe plan macroeconomic a fost atinsa o stabilitate. Desigur ca si aici mai sunt unele lucruri de facut, dar problema este mediul microeconomic, obstacolele de care se lovesc companiile zi de zi, pornind de la sistemul juridic, administratia publica, coruptia si birocratia, iar acestea nu se pot rezolva peste noapte", a afirmat Pacek.
In privinta investitiilor straine directe, el a adaugat ca este extrem de important ca Romania sa se compare cu alte tari din regiune, sa intre in competitie cu acestea.
"Guvernul nu concureaza in mod activ cu celelalte state, care au reusit sa castige in fata Romaniei anumite investitii prin sisteme fiscale mai atractive. Slovacia, de exemplu, este extrem de competitiva din acest punct de vedere, iar Ungaria si tarile baltice practica un impozit pe profit de 16%, respectiv 15%", a explicat Pacek.
Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, este de acord ca un sistem fiscal simplu reprezinta un instrument important de atragere a investitiilor straine directe. Numai ca aproape peste trei ani la conducerea Finantelor nu i-au fost de ajuns pentru a face din fiscalitatea romaneasca un asemenea instrument.
In lunile de mandat care i-au ramas, Tanasescu promite reducerea impozitului pe profit. Evaluarile sunt in curs la Ministerul Finantelor, nivelul reducerii nefiind stabilit. Sindicatele, dar si multe companii cu capital romanesc inclina insa spre o noua reducere, mai substantiala, a contributiilor de securitate sociala in locul reducerii impozitului pe profit. Reducerile de fiscalitate urmeaza sa fie definitivate luna viitoare impreuna cu experti ai FMI. In privinta modificarii sistemului de impozitare a veniturilor, reprezentantii sindicatelor au propus o grila in trei trepte, in loc de cinci, cu cote de 14%/25%/40%, aratand interesul pentru diminuarea cotei minime, nu si a celei maxime. Calculele Finantelor indica insa un nivel prea ridicat al pierderilor de venituri pe care bugetul le-ar inregistra cu o asemenea grila, asa incat sunt in curs simulari pentru alte modele de grile.
Anul 2004 gaseste Romania cu cea mai impovaratoare impozitare a profitului din regiune, efectul cotei de 25% fiind amplificat considerabil de limitarile aplicate la recunoasterea deductibilitatii diferitelor cheltuieli legate de activitatea firmelor.
Cu 25% taxeaza astazi statul roman profiturile companiilor inregistrate pe teritoriul sau. Fata de 19,5% in Bulgaria, 19% in Polonia si Slovacia, mergand pana la 16% in Ungaria.
Reducerea fiscalitatii pe afaceri tinde sa se transforme intr-un curent care se extinde la nivelul intregii Europe, fiecare tara incercand sa se pozitioneze cat mai bine pentru a atrage mai mult business pe teritoriul sau. Si a incasa astfel venituri mari la buget din taxe reduse aplicate unui volum cat mai mare de afaceri.
Altii, extind relaxarea fiscalitatii si la veniturile indivizilor. Bulgaria a redus cota minima de taxare la 12%. Romania a ramas cu 18%.
Slovacia a avut curajul de a opta pentru "experimentul" cotei unice, stabilite la un nivel de 19%.
Ungaria a modificat cota maxima a scarii de impunere a veniturilor, operand o reducere de la 41,5% la 38%. Romania a ramas cu cota maxima de 40%.
Reducerea si simplificarea fiscalitatii a facut din Slovacia o destinatie favorita a investitiilor straine directe in Europa Centrala si de Est. Iar atractivitatea este data de taxarea mai lejera atat a profitului, cat si a venitului persoanei, care ii incurajeaza pe expati sa-si mute domiciliul fiscal la Bratislava. Recent, Slovacia s-a luptat din greu si a castigat competitia cu Polonia in a atrage constructorul de automobile sud-coreean Kia, afiliat al gigantului Hyunday.
Si astfel, cursa competivitatii fiscale continua in Europa Centrala si de Est.
Reprezentantul The Economist precizeaza ca o mare parte a investitiilor atrase de Romania au avut drept factor determinant costul extrem de scazut al mainii de lucru. "Este momentul ca Romania sa atraga si investitii cu valoare adaugata mare", a mai spus Pacek.
Conform estimarilor prezentate de directorul grupului financiar britanic, in 2003 nivelul investitiilor straine directe in Romania a fost de 1,2 miliarde de dolari, pentru anul in curs acesta fiind preconizat la 1,4 miliarde de dolari.
"In urmatorii doi-trei ani, probabil ca indicatorul se va situa la circa 1,5 miliarde de dolari, inregistrand astfel o crestere mai temperata, ca urmare a tendintelor pe plan global", a apreciat Pacek.
Pe de alta parte, el a aratat ca Romania se afla in acest moment in "cea mai favorabila pozitie", atat din punct de vedere politic, cat si economic, de la inceputul perioadei de tranzitie, adaugand ca interesul companiilor din strainatate pentru piata romaneasca a crescut considerabil in ultimul an.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
