Anuntata scumpire a gazului va afecta puternic pe termen scurt companiile din industria sticlei, care vor fi nevoite sa concedieze din salariati si sa-si restructureze activitatea de productie, apreciaza specialistii din industrie. Pe termen mediu, o alta amenintare planeaza: concurenta acerba a produselor chinezesti.
“Sunt firme care au mai multe cuptoare de topit sticla si vor inchide cel putin unul dintre ele si vor astfel nevoiti reduca si numarul angajatilor”, apreciaza surse oficiale din Ministerul Economiei si Comertului. Pana la 20-30% din salariatii din industria sticlei ar putea ramane fara loc de munca, afirma sursele citate.
In intreaga industrie a sticlei si ceramicii fine, care mai include insa si care fabricantii de obiecte de portelan, sunt circa 32.000 de angajati, astfel ca ar putea fi disponibilizati circa 5-7.000 de lucratori.
Cele mai afectate vor fi mai ales firmele de mici dimensiuni, care au consumuri specifice- pe unitatea de produs- mai mari.
De la 1 septembrie, pretul gazelor naturale livrate consumatorilor industriali va fi mai mare cu circa zece procente, ajungand de la 99 $/1.000 mc la 110 $/1.000 mc, potrivit unui ordin al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale.
“Din cauza recesiunii de pe pietele externe, preturile au ramas constante in dolari, in timp ce costurile au crescut in lei. Acum, cu aceasta crestere a pretului gazelor, nu stiu cum vom mai supravietui”, spune Teodor Sonca, director general al companiei Somvetra Gherla, producator de obiecte de sticla. Somvetra are o cifra de afaceri de 4,6 mil. $ si 1000 de angajati.
Viorel Nicoara, directorul general al fabricii Stisom (cu o cifra de afaceri de 3 mil. $ si 900 de angajati) din Poiana Codrului, considera ca o buna parte a fabricilor de sticlarie vor fi inchise pana in 2007, anul in care Romania ar trebui sa adere la Uniunea Europeana, pentru ca proprietarii nu isi vor permite sa plateasca salarii mai mari, in conditiile in care piata este in scadere, iar costurile cresc semnificativ.
Insa marea problema pentru industria autohtona a sticlei si a bunurilor de consum in general este “invazia” asiatica pe pietele europene.
Producatorii din Asia livreaza bunuri de consum cu preturi mult mai mici decat cele ale firmelor romanesti.
“Deocamdata in Uniunea Europeana sunt cote de export si taxe vamale ridicate care mai impiedica marfurile asiatice, insa dupa 2005 se va renunta la aceste cote. In plus, calitatea produselor asiatice s-a imbunatatit considerabil in ultimii ani, iar in domeniul sticlei acest proces a fost facilitat si de unii specialisti romani care au fost angajati de firmele din China”, au mai explicat sursele citate din Ministerul Economiei. Din 2005 companiile din Romania ar putea avea cu-adevarat mari probleme, a adaugat el.
Productia de sticla fina de menaj creste an de an cu 10%, desi capacitatile de productie sunt acum la jumatate fata de perioada comunista, iar mai mult de 80% din aceste produse (pahare, vaze sau sticle ornamentale, lucrate manual) sunt exportate in UE, SUA, dar si in alte tari.
Piata de profil este foarte fragmentata, pornind de la microintreprinderi cu doi-trei angajati pana la mari companii care fabrica si alte articole de sticla sau ceramica, potrivit de Gheorghe tentu, presedintele Organizatiei Patronale din Industria Sticlei si Ceramicii Fine.
Patronatul estimeaza ca in acest an productia din aceasta ramura industriala va creste cu 6%, pana la 265 mil. $, in timp ce exporturile vor creste chiar mai mult, cu circa zece procente. Daca exporturile de sticla si ceramica fina se ridicau in 2002 la 152 mil. $, pentru acest an tentu preconizeaza o valoare de 165 mil. $.
Totusi, in prima jumatate a anului, exportul de sticla a scazut cu 5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 54,6 milioane de dolari, in timp ce importurile au crescut cu aproape 11% pana la 52,2 milioane de dolari, potrivit datelor de la Institutul National de Statistica. Pe de alta parte, exportul de ceramica fina a crescut cu 4,5% pana la 44,4 mil. $, iar importurile s-au majorat cu aproape 15%, ajungand la 52,7 mil. $. bogdan.neagu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
