Hot money. Bani fierbinti. Banii care vin in cautarea unor randamente mari pe termen scurt si pleaca atunci cand te astepti mai putin. Banii care dau fiori bancilor centrale, pentru ca pot provoca puternice dezechilibre pe piata valutara. Rar se stie cine ii aduce, cine castiga de pe urma acestor plasamente. Dar comparand soldul investitiilor pe piata ale fondurilor straine, putem afla.
Chiar daca nu pot sa cumpere direct titluri de stat in Romania, unii dintre investitori au gasit metode sa beneficieze de pe urma dobanzilor mari la plasamentele in lei oferite de bancile romanesti anul acesta. Spre exemplu, banca germana DePfa are plasate in prezent aproximativ 70 de milioane de dolari in titluri de stat emise pe piata romaneasca prin intermediul unui fond de investitii, fata de doar 8 milioane de dolari la inceputul anului.
Cu dobanzi la titluri de stat de 18%, randamente de pana la 21% la obligatiuni si un leu stabil fata de euro si dolar, investitiile in intrumente cu venit fix in lei sunt oportunitate uriasa de castig pentru un investitor strain, mai ales ca leul nu da semne ca se va misca foarte mult in raport cu dolarul sau euro nici in urmatoarele luni. Pe pietele externe nu se pot obtine in prezent castiguri mai mari de 2-3% pe an la plasamentele in dolari sau euro in conditii comparabile de risc.
Strainii nu pot face in prezent plasamente direct in depozite bancare sau titiluri de stat, pentru ca Banca Nationala se teme ca "banii fierbinti" ai speculatorilor care ar incerca sa beneficieze de dobanda mare la lei ar putea pleca brusc atunci cand investitorii nu ar mai fi multumiti de plasamentele in lei, fapt care ar crea presiuni asupra cursului valutar.
Banca germana DePfa infiintat finalul anului 2002 in Romainia un fond de investitii DePfa Money Market (DMM) cu plasamente in instrumente cu venit fix pe piata romaneasca. Desi nu a avut un succes prea mare in atragerea de investitori, fondul a ajuns acum sa administreze 70 milioane de dolari, plasati aproape in exclusivitate in titluri de stat. Principalul investitor al fondului este chiar baca germana, care detine peste 90% din titluri de participare. In afara de DePfa fondul mai are doar sase investitori, printre care se numara Daniel Daianu, fost ministru de finante, Vasile Voloseniuc, fost presedinte al Bancorex in anii '90, fiul acestuia, Catalin Voloseniuc, Razvan Radu, actualul vicepresedinte al Raiffeisen Bank.
Castigul adus de fond de la inceputul anului pana acum este de 12% in lei. Cum cursul leu/euro a ramas intepenit la circa 41.000 tot anul, castigul in euro similar. Deci un castig anualizat de 18% in euro - un vis pentru un investitor occidental, mai ales in aceasta perioada, cand pietele de capital sunt amortite. La 10 milioane de euro investiti de la inceputul anului, DePfa are in doar opt luni un castig de 1,2 milioane de euro fara sa isi asume riscuri prea mari - orice s-ar spune, statul roman este foaret departe de faliment. Presedintele DePfa Assent Management, societatea care administreaza fondul, spune ca tocmai din pricina ca strainii nu au voie sa vina cu bani pe piata dobanzile la lei sunt prea mari.
"Motivul pentru care dobanda pe piata romaneasca este mare este ca pe piata nu exista bani suficienti. Pentru ca dobanda sa scada trebuie ca pe piata sa vina mai multi bani bani. Problema pe care Banca Nationala si Ministerul de Finante o au este ce se va intampla cand acesti bani vor pleca inapoi in strainatate, pentru ca s-ar putea sa apara o presiune pe cursul valutar," spune Catalin Voloseniuc, presedintele DePfa Asset Management Romania.
El spune ca plasamentul in Romania al DePfa nu vizeaza doar specularea diferentei de dobanda, mai ales ca o viitoare scadere a dobanzilor de pe piata romaneasca va coincide cel mai probabil si cu reducerea riscului de tara, conditii in care este normal ca un investitor sa accepte randamente mai reduse. "Investitiile DePfa nu au un caracter speculativ. Orizontul investitiei este de peste un an. In plus acum le va fi mai greu sa iasa din acest plasament, pentru ca fondul s-a transformat in fond inchis," spune Voloseniuc.
Fondul a pornit initial ca un fond cu capital de risc, fiind incadrat acum conform noii legislatii a pietei de capital ca fond inchis de investitii - care nu mai emite titluri de participare . DMM a primit recent autorizarea definitiva din partea Comisiei nationale a Valorilor Mobiliare si a incetat operatiunile de vanzare a titlurilor de participare. Administratorii spun ca vor sa listeze titlurile de participare la fond la Bursa de Valori, dar legislatia pietei de capital privind acest tip de fond este inca incompleta. Legea pietei de capital, intrata in vigoare la finalul lunii iulie, face putine referiri la fondurile inchise de investitii, cea mai mare parte a normelor de functionare a acestora urmand sa fie elaborate ulterior de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Dobanzi mari si o apreciere a monedei nationale au inregistrat si multe dintre statele care au aderat recent la Uniunea Europeana, iar DePfa a castigat in ultimii ani si acolo de pe urma dobanzilor mari si a aprecierii monedei. "DePfa a jucat pe principiul convergentei si in celelalte tari care au aderat la Uniunea Europeana", afirma Voloseniuc.
"Liberalizarea accesului la depozite in lei pentru nerezidenti va lichidiza si mai mult piata valutara. Strainii vor veni cu valuta, iar piata va castiga pentru ca va avea fluxuri mai mari de lichiditate", spune Remus Serban, analist in cadrul departamentului de trezorerie al BCR.
Serban nu crede ca vor fi socuri foarte mari ale cursului leu/euro atunci cand strainii isi vor lichida depozitele in lei sau titlurile de stat si vor iesi cu valuta din tara. "BNR are o rezerva valutara mare, care acum se ridica la 10 miliarde de euro, care poate face fata iesirilor", crede el.
Tendinta dobanzilor de pe piata romaneasca este in de scadere, dar foarte lenta, dupa ce Banca Nationala a redus de patru ori in aproape trei luni dobanda la care atrage depozite de la bancile comerciale. Aceasta este in prezent de 18,75% pe an. Scaderea de acum a dobanzilor survine cresterii de la finalul anului trecut, prin care banca nationala a dorit sa franeze expansiunea creditarii, in special a imprumuturilor pentru consum.
vlad.nicolaescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
