Ce va fi Ministerul Economiei: o suprastructura birocratizata sau o entitate care va reusi in sfarsit sa coordoneze politicile industriale, comerciale si de dezvoltare ale Romaniei?
Cea mai spectaculoasa schimbare adusa de restructurarea guvernului este concentrarea mai multor ministere si institutii in mana unui singur ministru - al Economiei si Comertului.
Astfel, institutiile puternice de decizie financiara si economica din Guvern se reduc la trei - Ministerul Finantelor, Ministerul Economiei si cel fost al Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
Construit pe structura Ministerului Industriei si Resurselor, Ministerul Economiei inghite Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, dar si Departamentul de Politici Economice si Departamentul de comert exterior, conduse in prezent de Eugen Dijmarescu. In acelasi minister intra si Ministerul pentru IMM si Cooperatie, desi exista varianta transformarii acestuia intr-o agentie guvernamentala.
Un adevarat mamut birocratic, daca noua institutie va absorbi tot personalul entitatilor inglobate, putand ajunge la 1.000 de functionari.
Noua structura ar trebui sa joace rolul de cap limpede al politicii economice, sa colaboreze strans cu ministerul finantelor, ministerul muncii, ministerul lucrarilor publice si transporturilor.
Nu poate fi ignorat insa riscul ca Ministerul Economiei sa nu poata depasi statutul de mamut birocratic, cu sute de functionari, in care decizia sa se piarda pe drumul din varful piramidei spre cei care trebuie sa o aplice.
Ministerul Economiei nu se va putea ocupa numai de strategii si politici economice, avand de rezolvat multe probleme concrete. Cea mai dificila: restructurarea si privatizarea in sectorul energetic.
"N-am fost consultati asupra acestei noi formule de organizare. Intelegem ca trebuie sa fie mai putine ministere, conform reglementarilor UE, dar este limpede ca este nevoie de o debirocratizare. La o analiza sumara, sunt si argumente pro, si contra", spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.
Noul minister are de la inceput o fata europeana - identica in forma cu cea a unui minister din Europa de Vest. Va mai fi insa de lucru la adaptarea fondului - mai multa eficienta si claritate in decizii.
"Nu cred ca poate fi facuta o paralela cu un Minister Economic din Europa de Vest- acolo ce era de privatizat s-a privatizat. Logica unui Minister al Industriei si Resurselor care sa se ocupe de privatizare (38% din capitalul social total din economia romaneasca este la MIR-n.red.) este o logica separata de un Minister al Economiei din Vest, care trebuie sa se ocupe mai mult de politici si strategii", explica Pogonaru.
"Eficienta noii entitati va depinde foarte mult de organizare si de sarcinile asumate. Daca va incerca o implicare mai in detaliu va avea dificultati", crede analistul financiar Aurelian Dochia.
El spune ca vechea structura a guvernului era mai expusa la riscul de nefunctionalitate din cauza dificultatilor de coordonare a mai multor entitati diferite, care se intersectau pe aceleasi probleme.
"Era greu de inteles cum poate lucra separat un departament al dezvoltarii. Integrarea acestuia in ministerul economiei ofera un instrument de gandire a politicilor industriale", afirma Dochia.
In economiile avansate, modele ale Ministerului Economiei exista in Germania si Austria. Marea Britanie are un minister al "Industriei si Comertului".
Ministerele din Germania si Austria se ocupa de legislatie economica, in general, si de gandirea utilizarii instrumentelor economice pentru influentarea economiei.
In Germania, din cauza marilor proleme ale reformarii pietei muncii s-a creat un superminister al Economiei si Muncii.
La randul sau, megaministerul economiei, finantelor si industriei din Franta nu isi propune sa se amestece foarte mult in administrarea efectiva, ramanand la nivel de elaborare de politici si strategii.
Oricum, Romania nu se poate gandi la un asemenea nivel de integrare administrativa atat timp cat Ministerul Finantelor nu a terminat reforma fiscala si bugetara, lucrurile fiind departe de a putea fi considerate "asezate" in acest domeniu.
"S-ar fi putut imagina si merge pana la o structura si mai mare, ca in Franta. Am indoieli insa ca, in circumstantele actuale, eficacitatea formulei mai ample ar fi fost mai buna", a declarat pentru Ziarul Financiar Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru al finantelor.
"Noi nu putem copia alte modele, ci trebuie sa avem un Minister al Economiei care sa combine functiile de analiza a evolutiei economiei, gandire a utilizarii parghiilor de influentare, de dirijare a privatizarii, de gestionare a politcii comerciale si a celei industriale --tinand cont de slabiciunile structurale ale economie s dei exigentele mari ale mersului spre UE", spune Daniel Daianu.
El crede ca este important ca Ministerul Economiei si cel al Finantelor sa conlucreze bine, avand in vedere nevoia de a gandi realist evolutia economiei si executia bugetara (care depinde de deficitele cvasi-fiscale). Aici intervine si empatia intre cei doi ministri si nu in mai putina masura comunicarea intre cele doua birocratii.
"La ora actuala este bine sa centralizezi si sa simplifici cat mai mult, nu sa mergi pe o structura extinsa pe specialitati. Sunt foarte multe de facut, intr-un timp scurt, si este nevoie de o coordonare foarte buna a politicilor. Astfel s-ar putea imbunatati si comunicarea cu mediul de afaceri si scurta perioada de raspuns la probleme", comenteaza Viorel Batu, responsabil cu activitatile firmei de consultanta in management Accenture in Romania.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
