Costurile din ce in ce mai mari din Bucuresti si din vestul tarii indeamna investitorii din IT&C sa mearga la Iasi, Bacau sau Galati.
Moldova devine un centru de atractie pentru investitorii din industria IT&C, iar analistii considera ca in urmatorii ani, pe masura ce zone precum Bucurestiul, considerate altadata ca prima optiune de investitii, vor deveni tot mai scumpe, estul Romaniei ar putea deveni un El Dorado local.
"Eu cred ca Moldova va cunoaste un adevarat "boom" al investitiilor in centre IT si de tip call center in urmatorii 2-3 ani", a declarat pentru ZF Eugen Schwab-Chesaru, directorul general pentru Europa Centrala si de Est al companiei de consultanta Pierre Audoin Consultants (PAC).
El crede ca va exista din ce in ce mai multa incredere pentru investitii pe termen scurt si mediu, iar oamenii din zonele respective se vor adapta si vor sti sa primeasca investitori. "Astfel, specialistii vor lua in calcul din ce in ce mai mult ramanerea sau intoarcerea in zona natala", explica Schwab-Chesaru.
Una dintre cele mai cunoscute investitii in Iasi a fost deschiderea unui centru Siemens VDO de dezvoltare software si componente electronice, la inceputul anului. "Ne asteptam ca in cativa ani, centrul sa ajunga cel putin la nivelul celui de la Timisoara", a declarat pentru ZF Adrian Baicusi, director general Siemens Romania. Centrul de la Timisora are deja peste 1.200 de angajati, la sase ani de la deschidere. "In Moldova exista softisti buni, iar costurile fortei de munca sunt foarte bune", a precizat Baicusi.
Odata cu "aglomerarea" companiilor din Bucuresti, investitorii care isi doresc costuri minime vor face din ce in ce mai mult pasul catre Moldova. "Zona Moldovei este de mai mult timp in vizorul investitorilor, insa nu s-au concretizat prea multe intentii de centre IT din cauza ca mediul de afaceri si de viata a fost considerat mai putin propice, iar costurile din Bucuresti erau, inca, suficient de jos", a adaugat Schwab. Acelasi tip de aglomerare se petrece deja si in vestul Romaniei.
Pe de alta parte, Moldova este o sursa de competente si in IT, si in limbi straine, si in stiinte economice pentru Bucuresti. "Daca privim companiile IT sau call centerele din Bucuresti, o sa constatam ca 20-30% din angajati sunt de origine din zona Moldovei. Ei au venit fie inainte, fie imediat dupa studii. Insa, daca isi fac un calcul referitor la costul vietii, pot ajunge la concluzia ca este chiar mai profitabil sa ramana intr-un oras din zona lor. Un factor important ar putea fi nivelul chiriilor din Capitala", a spus Schwab.
Totusi, Bucurestiul va atrage in continuare tinerii din zona Moldovei, mai ales prin posibilitatile mult mai variate de a-si petrece timpul liber si de a trai mai "occidental", considera oficialul Pierre Audoin Consultants.
Baicusi considera ca Moldova are centre universitare foarte bune, care incep sa incheie parterneriate cu diverse companii din domeniu. In plus, au inceput sa apara din ce in ce mai multe investitii in orase din Moldova, iar cererea pentru personal creste proportional, a adaugat oficialul Siemens.
In orice caz, analistii sunt de parere ca pentru moment exista in zona Moldovei suficient personal. "Nu trebuie sa uitam ca este regiunea cu natalitatea cea mai mare din Romania", a precizat Schwab.
Un alt exemplu de firma care a decis sa investeasca in zona Moldovei este compania britanica XL World, specializata in servicii de tip call center si outsourcing de software. In 2003, compania si-a deschis doua centre la Iasi (sediul central) si Cluj, iar anul trecut un centru in Oradea. In septembrie urmeaza sa deschida inca un centru la Bacau. "Am preferat sa nu deschidem un centru la Bucuresti pentru a evita concurenta cu alte call centere si pentru a reduce costurile", a declarat Anelia Trifu, account manager la XL World. "Alegerea diferitelor locatii a depins de posibilitatea de a gasi forta de munca in domeniul nostru. In acest sens, ne-am indreptat spre centrele universitare cu traditie in Romania. Aceasta strategie ne permite sa avem o baza de resurse umane care se reinnoieste mereu, avand calitatile necesare activitatilor pe care le desfasuram", a adagat Trifu.
Pana acum, compania britanica a investit 3 milioane de euro si estimeaza ca pana la sfarsitul anului sa aiba aproximativ 600 de operatori in cele patru centre. Compania a obtinut in Romania anul trecut o cifra de afaceri de 1,5 milioane de euro si estimeaza pentru acest an 3 milioane de euro.
"In acest moment, evaluam si alte posibilitati, dar in acest sens nu s-a luat inca nicio decizie definitiva. Evaluam si posibilitatea de a deschide noi centre in alte tari in functie de suportul pe care autoritatile locale il dau companiilor ca a noastra", a adaugat oficialul XL World.
Anuntul companiei britanice se inscrie intr-o serie mai lunga de investitii in deschiderea de call centere in Romania si se inscrie si in tendintele estimate de mai multi antrepenori locali, implicati in aceasta industrie. Ei estimeaza ca numarul de angajati ai call centerelor va creste de pana la 10 ori in urmatorii 5-10 ani, la aproximativ 50.000.
Astfel, unul din 100 de angajati romani va lucra in urmatorii 5-10 ani intr-un contact center, adica va da relatii despre un produs sau un serviciu pentru clienti din Romania, dar in primul rand celor din strainatate, estima pentru ZF Florin Talpes, director general al companiei Softwin.
"Cererea pentru acest tip de servicii va creste datorita concurentei dintre companii, iar firmele vor apela la firme specializate care pot externaliza o parte din procesele companiilor mult mai eficient", declara anterior pentru ZF Radu Enache, directorul general Hewlett-Packard Romania. De altfel, HP a anuntat in martie ca va investi 200 mil. $ (166 mil. euro) in urmatorii cinci ani intr-un centru de externalizare a proceselor de afaceri, localizat in Bucuresti. HP este una dintre multele multinationale care au investit in astfel de centre in Romania, precum Microsoft sau Oracle. Pe de alta parte, succesul unor regiuni in a atrage investitii in call centere si centre de productie software nu echivaleaza automat cu atragerea unui val de companii straine. Spre exemplu, Moldova ar putea rata oportunitatile de investitii in capacitati de productie, si astfel de dezvoltare a zonei, din cauza problemelor legate de infrastructura.
"A existat si inca exista acest pericol din acest punct de vedere. Daca trebuie sa folosesti soselele sa transporti in vest produse din Moldova, pierzi o zi si tocmai de aceea companiile implicate in activitati de productie au preferat vestul Romaniei", explica Baicusi de la Siemens.
Totusi, el a observat ca in ultimii doi ani au inceput sa fie facute investitii in infrastructura in zona Moldovei, in special in retelele de electricitate si utilitati.
Cel mai mare grup de utilitati din Germania, E.On, a cumparat in 2004 Distrigaz Moldova si Electrica Moldova. Compania a investit aproximativ 50 de milioane de euro in extinderea retelelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
