Ingrijorati ca guvernul ar putea sa modifice la cererea investitorilor straini anumite prevederi ale Codului muncii, care ofera sindicalistilor, in forma actuala, un cuvant greu de spus in relatiile de munca, sefii sindicatelor au trecut la santaj si ameninta cu proteste. Ei cer autoritatilor sa aleaga: ori voturi, ori investitii.
"Intr-un an electoral, Guvernul ar trebui sa se hotarasca ce anume este mai important pentru el: banii investitorilor sau voturile salariatilor", a spus ieri Matei Bratianu, secretar general al Blocului National Sindical.
Bratianu a calificat drept absurde pretentiile Consiliului Investitorilor Straini (FIC) de modificare a legislatiei muncii, apreciind ca aplicarea lor ar duce la transformarea muncitorilor romani in "negri pe plantatie". "In cazul in care le va fi satisfacuta aceasta doleanta, investitorii ar putea introduce sclavia in Romania, avand dreptul de a face ce vor, cand vor si cum vor. Investitorii nu trebuie sa devina plantatori pe plantatiile de sclavi, in Romania", a spus Matei Bratianu. Liderii BNS au mai spus ca au discutat si cu alte confederatii sindicale din Romania si fiecare si-a exprimat dezacordul fata de solicitarile investitorilor straini.
"FIC a facut o serie de recomandari privind imbunatatirea a sase aspecte ale Codului muncii prin care noi consideram ca s-ar asigura flexibilitatea pietei muncii in beneficiul cresterii economice. Nici una dintre recomandarile facute de FIC nu contravin Directivelor sau chiar proiectelor de Directiva ale Uniunii Europene", a declarat ieri pentru Ziarul Financiar Ruxandra Stan, directorul executiv al Consiliului. Ea a adaugat ca daca vor fi aplicate recomandarile FIC, in sensul in care au fost facute, "acestea vor avea ca rezultat imbunatatirea mediului investitional romanesc, atragerea de noi investitii straine si deci noi locuri de munca".
Principalele recomandari ale investitorilor straini vizeaza eliminarea fondului de garantare a salariilor in caz de faliment, renuntarea la limitarea saptamanii de lucru la 48 de ore si la posibilitatea ca salariatii sa primeasca o compensatie baneasca pentru pastrarea secretului de serviciu. In plus, FIC a sustinut eliminarea a restrictiilor in cazul angajarii sau concedierii angajatilor si eliminarea interventiei sindicale in stabilirea cotelor de munca.
"Domnul Bratianu ar trebuie sa se hotarasca ce anume este mai important pentru membrii propriului sindicat: somajul sau locuri de munca. Este clar ca fara banii investitorilor si fara forta de munca o intreprindere nu poate functiona. Ceea ce spune domnul Bratianu este un dispret pentru unul din cele doua elemente fundamentale care fac o intreprindere sa functioneze: munca si capital", a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.
La randul sau, Marian Milut, presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman, spune ca aceasta pozitie a liderilor de sindicat nu are nici o legatura cu interesele oamenilor pe care ii reprezinta pentru ca s-au departat mult de acestea. "Consider ca prin aceste amenintari liderii de sindicat nu fac decat sa-si negocieze posturile in Parlament", a spus Milut.
Cererile investitorilor straini nu sunt diferite de cele formulate de oamenii de afaceri romani care au solicitat in repetate randuri modificarea actului normativ. In opinia acestora, legea este asimetrica acordand prea multe drepturi fortei de munca si insuficiente drepturi patronatului, care este tratat ca un rau necesar.
Acest dezechilibru de forte provine din faptul ca sindicatele au avut o contributie mult mai importanta la elaborarea Codului muncii in conditiile in care miscarea patronala nu a reusit sa vorbeasca pe o singura voce si nu si-a impus punctul de vedere.
Sindicatele au o pozitie de forta in Romania si de multe ori actiunile lor au alungat investitorii straini, iar autoritatile au avut probleme in gasirea unui parteneri care ar fi salvat intr-un anumit moment locurile de munca. Chiar daca au un numar mai redus de membrii in comparatie cu anii '90, sindicatele continua sa aiba o pozitie privilegiata.
Romania are neaparata nevoie de investitii straine, singurele in masura sa asigure o crestere economica. Autoritatile insa nu au reusit sa convinga investitorii sa vina. Cu o politica de tranzitie ezitanta si cu un proces de privatizare lansat cu intarziere, Romania nu a devenit o tinta favorita pentru oamenii de afaceri straini, iar volumul investitiilor straine a ramas scazut in raport cu dimensiunea tarii. Astfel, analistii Institutului de la Viena estimeaza pentru anul trecut un volum al investitiilor straine de 1,1 mld. euro, sub previziunile oficialilor de 1,5 mld. euro si cu mult sub tinta stabilita in programul de guvernare: 1,8 mld. euro.
Desi, din cele sapte state sud-est europene, Romania a atras anul trecut cele mai mari investitii straine, valoarea acestora se situeaza cu mult sub cea inregistrata in tari precum Cehia, cu 5,5 mld. euro, sau Polonia, cu 3,6 mld. euro.
miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
