• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
Prima pagina

Slujbasii statului roman pot fi usor cumparati de catre "corsarii" tranzitiei

26 iun 2000 12



Companiile dau mita 3,2% din cifra de afaceri

Coruptia din Romania se face mai degraba cumparand alesii poporului sa dea legi convenabile companiilor decat prin contracte preferentiale cu statul, se arata intr-un studiu publicat de curand in revista Transition editata de Banca Mondiala.

Conform studiului, care analizeaza nivelele de coruptie si mecanismele acesteia in tarile in tranzitie din Europa Centrala si de Est, o companie romaneasca foloseste, in medie, circa 3,2 % din veniturile sale pentru a mitui oficialitatile, putin peste media statelor din zona. Cel mai mult cheltuie companiile din Azerbaidjan (5,7% din venituri) si Kirghistan (5,3%), iar cel mai putin cele din Croatia (1,1%) si Belarus (1,3%).

Studiul a fost realizat pe baza unor interviuri fata in fata cu manageri si proprietari de companii din zona, intre iunie si august 1999. Esantioanele au fost , in medie, de circa 125-150 firme, cel mai mare numar de companii fiind selectat in Polonia (250) , Federatia Rusa (550) si Ucraina (250).

Romania este printre statele din Europa Centrala si de Est in care oficialii pot fi usor cumparati de catre companiile private, fie pentru legi sau decizii favorabile, fie pentru obtinerea unor contracte avantajoase, se arata in studiul "Cat de profitabil este sa cumperi oficialitatile in economiile in tranzitie", publicat recent in revista "Transitions", sub semnatura lui Joel Hellman, Geraint Jones si Daniel Kaufmann.

Conform studiului, Romania se afla, alaturi de Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Kirghistan, Letonia, Moldova, Federatia Rusa, Republica Slovaca si Ucraina, printre statele cu o inalta posibilitate de "captura" a statului.

Daca majoritatea studiilor privind coruptia studiaza rolul, inerent, al politicienilor si birocratilor, care abuzeaza de puterea publica pentru castiguri private, studiul de fata se focalizeaza pe pozitia firmelor. Autorii si-au propus sa masoare costurile si beneficiile pentru o firma aflata in fata alternativei strategice de a corupe sau nu statul.

Captura statului este definita drept capacitatea de influentare a regulilor de baza ale jocului (legi, decrete, regulamente) prin coruperea oficialitatilor.

Coruptia prin comisioane este definita ca efortul companiilor de a-si asigura contracte cu statul prin plata unui comision din afacere catre oficialitatile care au facilitat obtinerea acesteia.

Un index al "capturii" statului (tabelul 2) poate fi construit pe baza raspunsurilor companiilor privind evaluarea formelor de coruptie cu impact direct asupra propriei lor afaceri:

* Vanzarea voturilor parlamentarilor

* Vanzarea decretelor prezidentiale

* Alocarea frauduloasa a fondurilor bancii centrale

* Vanzarea deciziilor justitiei

* Finantarea partidelor

Conform acestui index, economiile in tranzitie pot fi definite in cele cu stat usor de capturat si cu stat greu de capturat.

Grupul "captura joasa" include Albania, Armenia, Belarus, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Kasahstan, Lituania, Polonia, Slovenia si Uzbekistan. Evident, este vorba de un grup neomogen de state, dat fiind ca include cele mai reformiste si cele mai putin reformiste tari din zona, ait din punct de vedere economic, cat si politic. Explicatia este ca in tari ca Belarus si Uzbekistan, unde privatizarea este la cote minime, sectorul privat este in fasa, iar elemente importante din sistemul economiei de comanda inca supravietuiesc, capacitatea sectorului privat de captura a statului este de asteptat sa fie redusa (insusi conceptul poate avea o mica relevanta in aceste context).

In schimb, cele mai reformiste state, ca Ungaria sau Polonia, au facut cele mai mari progrese in a-si liberaliza economia, a reduce birocratia, si in a promova contestarea politica-toti acestia fiind factori care limiteaza capacitatea firmelor puternice de a "captura" statul pentru propriile interese.

Grupul "captura inalta", din care face parte si Romania, cuprinde tari in care reforma este partiala, atat in sens politic cat si economic. Multe din aceste tari au facut progrese semnificative in liberalizare si privatizare, dar au intarziat in reformele institutionale. Desi majoritatea au adoptat regulile de baza ale democratiei, exista ingrijorari in toate aceste tari privind concentrarea excesiva a puterii politice si limitarile competitiei politice. Statul este mai usor de "capturat" intr-un mediu economic partial reformat si privat de o descentralizare a puterii politice.



Comisioane: beneficii si costuri

In tarile in care exista o piata de "captura" statului- adica firmele pot cumpara legi, decrete sau reglementari favorabile-"corsarii", i.e. firmele care cumpara statul mituindu-i reprezentantii, au performante mult mai bune decat concurentii in ceea ce priveste cresterea cifrei de afaceri. Dar actiunile acestea au si un revers, in sensul ca dau nastere unor costuri provenite din insecuritatea dreptului de proprietate. In plus, aceste companii nu se pot astepta ca avantajele astfel castigate se vor perpetua la infinit.

In contrast, in tarile in care piata pentru "corsari" este mai restransa, performantele acestora sunt mai slabe decat ale altor companii. In aceste tari, coruptia are o alta turnura: cel mai bine se castiga de pe urma contractelor cu statul, pentru care oficialul care faciliteaza obtinerea acestora primeste un comision din afacerea respectiva.

Prin urmare, in statele in care oficialii nu pot fi cumparati foarte usor pentru a a schimba regulile jocului, companiile se adapteaza si le respecta, dar castiga de pe urma contractelor de "afaceri" cu statul. Cand se pot schimba chiar regulile jocului, "corsarii" le schimba in favoarea lor, platind initiatorii acestor legi.



Lupta cu coruptia

Liberalizarea economica, demonopolizarea, dereglementarea, liberalizarea deplina a comertului si facilitarea inceperii de noi afacerii, adica usurinta intrarii intr-un sector sau altul, sunt recomandarile conventionale pentru reducerea flagelului..

Revolutia internetului poate avea un impact important in diminuarea coruptiei, pentru ca accesul in retea este neingradit si este astfel o sursa pretioasa de informatii. Organizatiile non-guvernamentale (eventual in colaborare cu donatori internationali) pot realiza si disemina diagnostice periodice asupra gradului de coruptie, detaliind manifestarea unor asemenea practici in anumite organizatii sau grupuri industriale.

Recunoasterea problemelor serioase a posibilitatii "capturii" statului si a afacerilor preferentiale cu statul arata ca strategia de liberalizare economica trebuie sa fie mai complexa decat promovarea pur si simplu a competitiei corecte si a demonopolizarii. Castigurile potentiale din promovarea vocilor societatii civile, din liberalizarea politica si din transparenta reformei (incluzand sprijinul unei media independente si bine informate), pot fi substantiale. De asemenea, introducerea obligativitatii unor declaratii publice periodice a averii si a surselor de venit a oficialitatilor si a rudelor lor poate ajuta la reducerea coruptiei.


Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396