Noua tendinta in care se inscriu reglementarile fiscale tot mai relaxate ale statelor din Europa Centrala si de Est a cam speriat cei 15 membri actuali ai Uniunii Europene. Acestia au ajuns in situatia de a-si diminua impozitele, cu riscul de a subrezi si mai mult situatia nu tocmai roz a finantelor publice, in unele cazuri grav afectate de stagnarea economica, scrie Financial Times.
In cele zece state care vor adera in aceasta primavara la UE, nivelul de impozitare al profiturilor companiilor este in general mai scazut decat in cele 15 state membre. Estonia este una din extreme, aici profiturile reinvestite, de exemplu, nefiind impozitate.
In aceste conditii, Austria, una dintre cele mai expuse concurentei din cauza apropierii de granitele UE, a fost nevoita sa opereze o diminuare drastica a impozitului pe profit.
Incepand cu anul viitor, cota de impozitare se va reduce de la 34% la 25%. Nivelul real al impozitului va fi chiar mai mic, in jur de 21%, datorita sistemului deducerilor.
"Suntem convinsi ca este un pas urias inainte, Austria devenind astfel mai atractiva pentru investitori. Se vor crea si premisele crearii de noi locuri de munca", a declarat pentru Financial Times Karl-Heinz Grasser, ministrul de finante austriac.
Grasser a subliniat faptul ca masura luata este esentiala pentru mentinerea nivelului de competitivitate si dupa extinderea Uniunii Europene.
Dintre vecinii Austriei, Slovacia a introdus deja o cota universala de impozit de 19%, Slovenia percepe un impozit de 20%, iar Ungaria urmeaza sa il reduca de la 18% la 16%.
Cota medie de impozitare pentru cele 10 state candidate este de 21%, potrivit ministrului de finante austriac.
Si celelalte state ale UE se tem ca vor fi nevoite sa ia decizii similare pentru a ramane competitive. Germania si Franta sunt printre cele mai ingrijorate, mai ales din cauza situatiei precare a finantelor lor publice. Deficitele bugetare ale celor doua state, de peste 3% din PIB, deja incalca normele europene.
Oficialii Comisiei Europene sustin ideea competitiei in plan fiscal, insa nu sunt de acord cu stimulentele fiscale acordate investitorilor straini, dar nu si celor autohtoni.
Mobilitatea tot mai accentuata a companiilor pe plan global a dus la un declin al cotelor de impozit aplicate in UE in ultimii ani. Un sondaj tealizat anul trecut de firma de consultanta si audit KPMG a aratat ca din cauza concurentei intre guverne de a implementa un sistem fiscal cat mai atractiv pentru investitori a condus la reducerea sarcinii fiscale a companiilor si, in acelasi timp, la cresterea presiunii asupra indivizilor.
Marea Britanie a fost considerata campioana la reducerea impozitului pe profit in anii '80, cand impozitul a scazut de la 52% la 35%. In prezent a fost detronata de Irlanda, care percepe un impozit de numai 12,5%.
Valery Giscard d'Estaing, fostul presedinte francez care a condus
lucrarile de redactare a noii constitutii europene, a sustinut chiar stabilirea unei cote minime de impozit pe profit pentru statele Uniunii. Totusi, Marea Britanie, Irlanda si altii nu au vrut sa renunte la dreptul de veto pe probleme fiscale, asa ca anul trecut s-a renuntat la ideea lui Giscard d'Estaing.
Grasser este si el de parere ca oricare ar fi beneficiile concurentei, este totusi necesara o limita inferioara pentru impozitul pe profit. Ministrul austriac a propus astfel o cota de 15% drept tinta pe termen lung.
Multinationalele americane fug de impozite
Intr-un an cu profituri record si un deficit bugetar american pe masura, putine companii multinationale, care in mod constant isi muta operatiunile dintr-o tara in alta, isi fac cunoscuta strategia fiscala.
Citigroup a iesit in evidenta in octombrie, anuntand ca este in cautarea unor modalitati de a reduce impozitul platit, investind mai mult in strainatate. In al treilea trimestru al anului trecut, 31,3% din profiturile Citigroup reveneau statului.
"Exista mai multe posibilitati de a reduce acest nivel prin unele din operatiunile noaste din strainatate", declarase atunci Todd Thomson, directorul executiv al bancii.
Trei luni mai tarziu, impozitul pe profit se diminuase la 30,6%, ducand la cresterea profitului trimestrial cu 52 milioane de dolari. Pe intreg anul 2003, datele sunt si mai sugestive. Diminuarea cu 3% a impozitului, aplicat asupra unui profit brut record de 26 miliarde de dolari, au adus grupului financiar o economie de 780 de milioane de dolari.
Totusi, aceste economii nu sunt suficiente atunci cand concurentii o duc si mai bine. Serviciile financiare oferite de General Electric reprezinta in acest sens un motiv de invidie. Daca in 1999 veniturile acestor operatiuni erau impozitate cu 27%, in 2001 cota de impozit ajunsese la 20%, iar in 2003 la numai 16%.
Bineinteles, acesea nu sunt singurele cazuri. O analiza realizata de Financial Times asupra rezultatelor pe 2003 ale celor mai importante 100 de companii americane a aratat cat de mult de lupta statul sa obtina un impozit cat mai mare de la multinationale. Din cele 100 de companii, 68 au obtinut profit in ultimii doi ani. Desi nu toate companiile au publicat situatiile financiare pe anul trecut, tendinta este clara. Daca nu ar fi implementat diverse strategii de diminuare a impozitelor, cele 68 de multinationale ar fi trebuit sa plateasca cu 8,1 miliarde de dolari, sau 7,6%, mai mult decat cele 106 miliarde pe care le datoreaza in realitate.
Companiile au anuntat ca cel mai important rol in acest sens l-au jucat operatiunile din strainatate, urmate de diminuarea costurilor aferente activitatilor autohtone si redresarea economiei mondiale. "Chiar si Marea Britanie poate parea un paradis fiscal in comparatie cu SUA, deoarece acolo nu exista impozite federale", spune un director executiv.
General Electric a avut de castigat in principal datorita unitatilor de productie din China si activitatilor de back office din India.
"Diminuarea impozitului platit reflecta relocarea operatiunilor noastre, schimbarile in plan geografic", au afirmat reprezentantii Merrill Lynch, care a platit in 2003 un impozit cu doua puncte procentuale mai mic fata de 2002, desfiintand in acelasi timp de mii de locuri de munca in SUA.
Totusi, autoritatile au devenit mai vigilente, verificand in special felul in care multinationalele isi distribuie costurile si profiturile intre subsidiarele lor din strainatate, cu scopul de a limita incalcarile reglementarilor asa-numitelor "preturi de transfer". anca.stoicescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
