Dilema băncilor centrale: Am printat bani în criză şi nu înţelegem de ce economiile totuşi nu-şi revin. De ce dobânzile mici nu au niciun efect?

Autor: Andrei Cîrchelan 03.09.2012

Guvernatorii de bănci centrale şi economiştii care au mers la Jackson Hole, Wyoming la conferinţa anuală organizată de Rezerva Federală din SUA (Fed), pentru a dezbate politicile necesare în combaterea şomajului şi revigorarea economiei, au adus argumente puternice pro şi contra unei implicări mai solide (printarea banilor) a băncilor centrale şi au plecat cu multe întrebări lăsate fără răspuns, potrivit Reuters.



Liderii economici din Europa şi SUA se luptă cu întrebarea dacă e nevoie de relaxare cantitativă în plus pentru stimularea economiei şi dacă această măsura face rău sau bine.

După încheierea întrunirii de la Jackson Hole, la care au participat guvernatorii celor mai importante bănci centrale ale lumii, un fost vicepreşedinte al Fed a prezentat pe scurt problema principală dezbătută la prestigioasa conferinţă.

"Ce anume ţine economia în loc? De ce după o perioadă atât de lungă de politică monetară ajutătoare nu am înregistrat creştere economică? Cred că rămâne un mister", a spus Donald Kohn, care este membru senior al think tank-ului Brookings Institution din Washington.

Preşedintele Fed Ben Bernanke a făcut aluzie la faptul că Fed ar trebui să cumpere din nou titluri de stat, din cauza "gravei" situaţii cauzate de stagnarea din piaţa muncii.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi şi-a anulat parti­ciparea la conferinţă. El a preferat să se pregătească pentru o şedinţă de joi, la care ar putea propune un plan controversat prin care BCE să cumpere titluri de stat italiene şi spaniole, pentru a da timp regiunii să se lupte cu criza datoriilor.

Adam Posen, care până vineri a fost membru al comisiei de politică monetară în cadrul băncii centrale britanice şi care este un puternic susţinător al acţiunilor în forţă din partea băncilor centrale, a pus aceeaşi întrebare ca şi Kohn: "De ce nu au reuşit toate aceste dobânzi mici pe termen scurt să facă economia să funcţioneze?".

Pe de altă parte, el a criticat dur "defetismul" băncilor centrale care se tem de o implicare prea puternică în piaţă, crezând că astfel îşi vor pierde credibilitatea. Argumentul lui a fost că liderii economici din Europa şi SUA ar trebui să treacă imediat la extinderea programelor de achiziţii de active, pentru a stimula creşterea economică.

"Ideea că o intervenţie ar întina banca centrală, care este cumva pură, virgină... este un mod de gândire preistoric", a spus Posen.

Un sondaj al Reuters printre economişti arăta săptămâna trecută o probabilitate solidă ca Draghi să prezinte şi să explice un plan prin care BCE ar cumpăra datorie guvernamentală pentru a reduce costurile paralizante la care se împrumută Italia şi Spania din piaţă.

Deşi prezentarea unui astfel de plan e probabilă, există la fel de multe şanse ca banca să nu arate punctul la care va fi dis­pusă să intervină, potrivit aceluiaşi sondaj.

Economiştii au păreri împărţite legate de posibilitatea ca BCE să taie dobânda de referinţă de la 0,75% la un minim record de 0,5%. Mulţi respondenţi sunt de părere că această tăiere de dobândă ar putea avea loc în octombrie.

Alt sondaj al Reuters arăta că banca naţională a Marii Britanii ar putea să mai adauge 50 de miliarde de lire sterline la programul de relaxare cantitativă în valoare de 375 de miliarde de lire, prin care cumpără titluri de stat. Această mutare însă nu e aşteptată decât spre sfârşitul anului, în noiembrie.

Limitele puterii

De partea cealaltă a dezbaterii, Lawrence Lindsey, consilier al fostului preşedinte al SUA republicanul George W. Bush, le-a recomandat băncilor centrale să arate puţină "modestie" în privinţa limitelor puterii şi a autorităţii de care dispun.

Bernanke a înfuriat mulţi republicani în momentul în care Fed a acţionat agresiv pentru a stimula economia SUA, inclusiv prin cumpărarea de titluri de trezorerie în valoare de 2,3 mii de miliarde de dolari. Criticii sunt de părere că această acţiune din partea Fed a încurajat Congresul şi pe preşedintele democrat Barack Obama să cheltuie necugetat. "Ar trebui admis că precauţia vizavi de vederile şi informaţiile altora din societate este cea mai bună cale", a spus Lindsey.

Un document foarte dezbătut prezentat sâmbătă punea în discuţie impactul suferit de gospodăriile din SUA în cazul în care piaţa imobiliară intră în colaps.

Documentul întreabă ce ar putea face politica monetară pentru a ajuta acei oameni ale căror active au fost eliminate complet şi care acum economisesc frenetic pentru a le reconstrui.

Alan Blinder, alt fost vicepreşedinte al Fed, care acum predă economie la Prin­ceton, a arătat spre cele mai evidente două elemente care pun economia SUA în dificultate: reducerea cheltuielilor guverna­mentale şi efectele negative ale unei pieţe imobiliare în depresie.

Kohn s-a arătat sceptic legat de concluzia că economia nu creşte din cauza diverselor condiţii adverse, concluzie prezentată de Bernanke, şi s-a întrebat retoric dacă nu cumva dobânzile mici impactează activitatea economică în moduri care nu sunt înţelese în prezent.

"Noi tot încercăm să aducem cheltuială din viitor în prezent cu dobânzi din ce în ce mai mici... Sunt multe lucruri pe care nu le înţelegem legat de ceea ce se întâmplă", a spus Kohn.

Şomajul e încurajat de slăbirea economiei sau de o schimbare structurală?

O lucrare prezentată de Edward Lazear, alt fost membru al staff-ului lui George W. Bush, a căutat să răspundă la întrebarea dacă şomajul în creştere din SUA se datorează slăbiciunii economice sau provine dintr-o schimbare structurală fundamentală a economiei.

Întrebarea pusă în discuţie de lucrarea lui Lazear capătă importanţă în contextul în care politica monetară tradiţională ţinteşte şomajul ciclic, în timp ce schimbările structurale solicită intervenţie guverna­mentală, cu îmbunătăţirea forţei de muncă sau cu stimulente pentru aducerea oa­menilor înapoi la locurile de muncă.

Concluzia lui Lazear a fost că majo­rarea şomajului este probabil ciclică, însă nu toţi participanţii de la conferinţă au fost convinşi.

"Cred că marele adevăr pe care nu îl spune nimeni este că economia SUA a trecut printr-o schimbare structurală odată cu această criză financiară", a spus James Bullard, preşedinte al Rezervei Federale din St. Louis.

"Cu siguranţă economia avea o tendinţă anume înainte de criză şi acum are o tendinţă foarte diferită, după criză. Consider că timpul va dovedi că suntem pe o tendinţă diferită acum, ceea ce trebuie să se reflecte în politici", a adăugat Bullard.