Soluţia noului şef al Trezoreriei la presiunile pe dobânzi: finanţare masivă prin depozite şi titluri de stat pe termen scurt

Ministerul Finanţelor s-a bazat în luna august pe atragerea de depozite pe termen foarte scurt de la bănci pentru acoperirea golurilor de trezorerie, dobânda medie la care au fost realizate tranzacţiile ridicându-se la circa 5,6% pe an, afirmă Enache Jiru, noul secretar de stat responsabil cu managementul datoriei publice.

"Din raţiuni de costuri am ales să ne bazăm pe piaţa depozitelor şi cred că ne-am făcut loc destul de bine, mai ales că nu aveam de finanţat decât goluri de trezorerie de câteva zile. Am folosit această soluţie pentru a atrage finanţare pe perioade cuprinse între o zi, trei zile şi o săptă­mână, însă circa 70% din tranzacţii au fost pe o săptămână. Am obţinut o dobândă medie de 5,6% pe care o consider destul de bună", spune şeful Trezoreriei statului. El precizează că au fost zile în care statul a atras depozite overnight (pe o zi) la dobânzi cuprinse între 3,5% şi 5,75%.

Pe de altă parte, Jiru afirmă că nevoile de lichiditate pe termen scurt ale statului nu au fost cauza exploziei din urmă cu două săptămâni a cotaţiilor interbancare ROBOR care au ajuns dintr-odată la peste 9% pe an de la 3-4%. "A fost o situaţie ciudată, cu mişcări foarte ample ale dobânzilor, însă pot spune că nu noi am provocat-o pentru că ne acoperiserăm deja necesarul în mare parte şi aveam estimări de încasări foarte bune."

În luna august Finanţele au respins ofertele băncilor la trei licitaţii de titluri de stat însumând 1,1 mld. lei şi au atras numai 1,4 mld. lei în loc de 2,5 mld. lei cât programaseră, încercând astfel să frâneze creşterea dobânzilor.

"Ne aşteptam ca situaţia de pe piaţă să ridice provocări mai mari, ne aşteptam la un control mai ferm al lichidităţii, însă am văzut salturi pe media de dobândă care ne-au întrecut totuşi expectaţiile. Am acceptat o parte din această creştere, dar per ansamblu paşii prin care s-a produs au fost inadecvaţi în special la titlurile cu scadenţe mai mari de un an."

Şeful Trezoreriei spune că o situaţie temporară, fie că este generată de evenimente politice, fie de evoluţii la nivelul lichidităţii de pe piaţa monetară, trebuie să se reflecte la nivelul randamentelor proporţional cu durata instrumentelor şi nu consideră rezonabil ca Ministerul Fi­nanţelor să-şi asume plata unui cost mai mare şi la titluri pe zece ani sub impulsul unei situaţii conjuncturale. După o lună în care cererea nu prea s-a "întâlnit" cu oferta la licitaţiile de titluri de stat, Jiru i-a invitat săptămâna trecută la discuţii pe reprezentanţii băncilor şi ai fondurilor de pensii - principalii investitori locali. "Există o preferinţă din partea băncilor pen­tru termene mai scurte, în timp ce fondurile de pensii ar cum­păra şi titluri pe şapte ani. Prospectul de emisiune pe septembrie va satisface linia discuţiilor". Şi într-adevăr Trezoreria a planificat patru licitaţii de certificate de depozit pe 8 şi 12 luni însumând 2,8 mld. lei, o emisiune de obligaţiuni pe doi ani şi alta pe patru luni totalizând numai 500 mil. lei.

Prin noua abordare îşi suspendă practic efor­turile de lungire a maturităţii medii a portofoliului de titluri de stat, după ce în prima jumătate a anului reuşise să convingă piaţa să absoarbă obligaţiuni pe 10 şi chiar 15 ani. Mai mult, emisiunile de certificate de trezorerie pe termen scurt fuseseră reduse la minimum, fiind chiar eliminate în luna mai. Trezoreria revine astfel la modelul mai vechi de luptă cu presiunile pe dobânzi prin scurtarea scadenţelor, cu riscurile de rigoare pentru implementarea strategiei de administrare a datoriei publice, incluzând posibila acumulare a unor vârfuri de plată dificil de acoperit.

Jiru spune că este vorba despre o situaţie temporară şi că vor fi păstrate în calendarul de emisiune cel puţin obligaţiunile pe doi şi patru ani, iar din octombrie vor reveni probabil şi scadenţe mai lungi. "Pentru emisiunile de titluri pe termen mai lung vom aloca sume mai mici, dar vom continua să oferim o paletă cât mai largă de instrumente cu scadenţe de peste un an. Piaţa ne va spune ce sume să alocăm pentru acestea."

Semnalele noastre de dobândă vor readuce interesul nerezidenţilor

Jiru se aşteaptă ca interesul străinilor să revină din această lună după declinul rapid început din primăvară, iar nivelul dobânzilor ar urma să joace un rol important în stimularea revenirii acestei categorii de investitori. "În septembrie vom da anumite semnale pe dobândă. Ori­cum, piaţa şi-a trecut testul de vară, cu toată sezonalitatea specifică lunii august, şi cred că vom vedea o reluare a interesului nerezidenţilor."

Străinii mai aveau la jumătatea anului titluri în lei în valoare de 6,6 mld. lei (circa 1,5 mld. euro) după ce în trimestrul al doilea şi-au redus expunerea pe Ministerul Finanţelor cu 2,5 mld. lei. Atât în mai, cât şi în iunie deţinerile de titluri în lei ale străinilor au scăzut cu câte 1,1 mld. lei.

Investiţiile străine în titluri de stat în lei îşi reveniseră în februarie - martie, când licitaţiile Finanţelor erau foarte bine primite pe piaţă, însă stocul plasamentelor făcute de nerezidenţi nu s-a mai apropiat de vârfurile de peste 11 mld. lei atinse în vara anului trecut, când dobânzile mari în comparaţie cu alte pieţe şi stabilitatea ma­croeconomică şi politică atrăgeau investitorii.

Ieşirea pe piaţa externă: alegere între continuarea programului MTN şi redeschiderea unui eurobond

Ministerul Finanţelor va reveni pe piaţa externă de capital până la sfârşitul lunii octombrie, fiind deja iniţiate contactele atât cu bănci aranjoare, cât şi cu potenţiali investitori, afirmă Enache Jiru. "Dorim să ieşim pe piaţă şi cred că vom avea oportunitatea să o facem până la sfârşitul lunii octombrie."

Noul împrumut extern are o importanţă majoră pentru refacerea rezervei de valută din Trezoreria statului şi în acelaşi timp pentru contracararea presiunilor de creştere a dobânzilor la finanţările în lei.

Nu este însă sigur că Finanţele vor folosi şi pentru această emisiune cadrul creat prin programul de tip (E)MTN (medium term notes - titluri pe termen mediu oferite investitorilor străini într-un program de finanţare continuă) pe trei ani lansat în 2010 cu un plafon de 7 mld. euro, fiind luată în calcul şi redeschiderea unei emisiuni de eurobonduri în circulaţie pe piaţă.

În prezent România are numai două emisiuni active de eurobonduri, una scadentă în 2015, iar cealaltă în 2018. Surse de pe piaţă afirmă că aceasta din urmă - cu o valoare de 750 mil. euro şi cupon de 6,5% pe an - ar putea fi redeschisă.

"Ne gândim care dintre cele două opţiuni ar fi mai potrivită. Am făcut deja anumite demersuri şi suntem în contact permanent cu investitorii. Practic am început să monitorizăm piaţa de la sfârşitul lunii august."

Emisiunea de eurobonduri care ajunge la maturitate în 2018 a fost încredinţată în 2008 unui consorţiu format din Credit Suisse, EFG Eurobank şi UBS, în timp ce pentru programul EMTN au fost angajate Erste Group şi Societe Generale.

Percepţia de risc de ţară pentru România

s-a îmbunătăţit în ultimele două săptămâni, cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) menţinându-se sub pragul de 400 de puncte de bază (4 puncte procentuale).

"Preţurile de pe piaţa secundară nu s-au mişcat rău în ultima perioadă, ba chiar piaţa a fost destul de calmă în contextul tensiunilor politice interne. După cum se vede din ultimele evaluări, piaţa nu ne percepe ca fiind vulnerabili la un efect de contagiune cu Grecia, ne cântăreşte distinct în cadrul regiunii, iar fundamentele le percepe în termeni reali. Un efect pozitiv foarte important în acest sens l-au avut concluziile ultimei vizite a FMI, randamentele scăzând vizibil ulterior."

Jiru spune că monitorizarea pieţei arată că există interes pentru titluri româneşti. Conform estimărilor de pe piaţă, România ar putea împrumuta circa un miliard de euro, în funcţie de randamentul pe care îl poate obţine.

De asemenea, el afirmă că Ministerul Finanţelor va începe deja să pregătească o emisiune externă care să aibă loc anul viitor. "O pregătim încă de anul acesta pentru a facilita momentul deschiderii şi a profita cel mai bine de contexul de piaţă de la un moment dat."

Jiru susţine că bufferul de valută din Trezorerie este în continuare confortabil, chiar dacă la sfârşitul lunii iunie scăzuse la 3,3 mld. euro. El nu doreşte să precizeze valoarea actuală a lichidităţilor în valută, în condiţiile în care este cunoscut faptul că Finanţele au folosit o parte din aceste resurse pentru a nu se împrumuta de pe piaţa locală la costuri în creştere. "Chiar dacă luna august ne-a adus anumite provocări, bufferul se află la un nivel care ne asigură confortul."

Miliardul de euro de la Banca Mondială ar putea fi disponibil doar din decembrie

Boardul Băncii Mondiale a aprobat din luna iunie acordul prin care România va primi acces la o linie de credit de un miliard de euro, însă banii ar putea deveni accesibili de-abia în decembrie pentru că Finanţele consideră că nu are rost să fie parcursă procedura de ratificare atât timp cât nu sunt îndeplinite toate precondiţiile aferente activării împrumutului.

"După estimările mele, linia de credit va fi disponibilă până în decembrie, în funcţie de rezultatul monitorizării pe îndeplinirea precondiţiilor agreate", spune Enache Jiru.

Dacă acordul ar fi ratificat de pe-acum, România ar plăti degeaba comisionul aferent liniei de credit care poate fi utilizată oricând în decursul a trei ani. Jiru a explicat că accesarea banilor depinde de îndeplinirea unor condiţionalităţi precum selecţia de manageri profesionişti la anumite companii de stat şi atingerea anumitor stadii cu procedurile de privatizare/listare a unor societăţi publice - elemente suprapuse cu acţiunile la care Guvernul s-a angajat şi în faţa FMI şi a Comisiei Europene.

Acordul de împrumut cu Banca Mondială are ataşat un pachet de reforme care vizează trei mari sectoare - energie, finanţe publice şi sănătate.

Din nou Şef peste Trezoreria Statului după 8 ani

Enache Jiru, 47 de ani

1991-1997: Banca Naţională - Departamentul de administrare a rezervelor internaţionale; arbitrajist-şef în perioada 1996-1997

1998-2000: BNP-Dresdner Bank România - director trezorerie

2000-2001: CEC Bank - vicepreşedinte

2001-2004: Ministerul Finanţelor - secretar de stat responsabil cu trezoreria

2004-2005: CEC Bank-preşedinte

2005-2007: Energy Holding - vicepreşedinte

2007-2009: MKB Romexterra Fond de Pensii - preşedinte executiv

2009-2010: Fondul Proprietatea - preşedinte al comisiei de selecţie a administratorului

2010-iun. 2012: Investime Oil&Gaz Cipru - consultant financiar

Iulie 2012: Ministerul Finanţelor - secretar de stat responsabil cu trezoreria