Fenomenul Banksy. Cel mai bine vândut artist sub 40 de ani al lumii/ de Daniel Nicolescu

Banksy şi-atât. Nu ştii dacă e nume sau prenume. Sunt cele şase litere care sigilează personalitatea unui artist necunoscut, dar cu un impact fabulos. Gloriosul individ care-şi ascunde identitatea sub numele Banksy s-ar fi născut în 1974, la Bristol, în Marea Britanie.

E parcă, o povestire cu un personaj eroic care face şi desface stând cu masca anonimatului pe faţă: un Zorro al penelului (deşi s-ar găsi mulţi care să considere că e de fapt un Zero), sau un V (de la Vendetta). Un agitator social care a făcut graffiti, dar şi filme, dar şi alte zeci de infracţiuni urbane. Nimeni nu i-a desluşit chipul, cu excepţia câtorva camere de securitate, iar pe seama imaginilor furnizate de acestea s-au făcut tot soiul de speculaţii. Deşi pe firul bănuit al biografiei lui se brodează intens, nimeni nu bagă mâna în foc pentru vreun detaliu cu greutate, iar informaţiile existente conţin întotdeauna o formulare care uzează de modul condiţional: Banksy s-ar numi Robert Banks sau Robin Gunningham, ar fi făcut parte din grupul de grafferi Bristol's DryBreadZ Crew (DBY), ar fi fost influenţat artistic de scena underground bristoleză etc.

Misteriosul personaj este cel mai important exponent actual a ceea se cheamă street art, o mişcare născută pe străzile New York-ului, la începutul anilor '70 şi devenită, după doar o decadă, un fenomen planetar, graţie pe-atunci tânărului şi inclasabilului Michel Basquiat, care, sub pseudonimul SAMO (de la Same Old Shit) a umplut cu tag-urile sale străzile din Big Apple. Numeroşi artişti urmează spiritul graff-urilor americane, creând, la Londra, Tokio, Berlin sau Bucureşti - aici, desigur, după '89 - imagini vesele, impertinente, interogative, baroce, şocante, sexy sau groteşti, gâlgâind de umor, pe care le lasă - precum melcul dâra argintie - pe ziduri, garduri, ferestre, maşini, pe scurt pe toate acele bunuri mobile şi imobile, publice sau private, din ariile urbane, de care ochiul trecătorului se poate izbi.

Arta a ieşit în stradă fără fasoane, fără gesturi sacerdotale, scandalizând edilii şi forţându-şi, uneori, autorii la anonimat, câtă vreme macularea, fie ea şi artistă, a spaţiului public, atrăgea şi atrage sancţiuni. Nu are rost să ducem mai departe explicaţiile pentru că, nu-i aşa, cine nu ştie azi, din Tirana până la Beijing, ce este un graffitti? Ce se ştie mai puţin, este că, la 40 de ani de la debutul street art-ului new yorkez, mulţi dintre grafferii de altădată, sătui de condiţia efemeră a producţiilor personale (care erau fie vandalizate, fie corectate cu diluant & detergent de către autorităţi) au făcut mişcarea inversă, întorcând arta străzii spre muzee, spre galerii şi spre sălile de licitaţie, pietrificând elanul şi punând ramă obrăzniciei.

Iar aici se cade să revenim la tânărul Banksy care, după ce a invadat străzile din Paris, Dakar, Bombay, sau după ce a umplut cu sloganuri zidurile teritoriilor ocupate din Ramallah, rotunjindu-şi aura de artist în afara legii, a început, şi el, să vândă. A fost întâi cumpărat, din gust pentru extravaganţă, de Christina Aguilera, Angelina Jolie şi Brad Pitt, a apoi ajuns în sălile din NY în 2005, iar în 2008 a detonat piaţa de artă cu o lucrare ("Keep it spotless") adjudecată cu 1,7 milioane de dolari. A fost vârful de glorie al fenomenului, dar ecourile nu s-au stins nici azi, când tinerii artişti sub 40 de ani (la toate categoriile de mediu plastic) practic nu pot aspira la adjudecări care să depăşească suta de mii de euro: în 2012, în TOP 10 tematic al Artprice - secţiunea Street Art (iată că există şi aşa ceva) -, Banksy, anonimul bristolez, ocupă, cu 9 lucrări, nouă din cele 10 locuri ale clasamentului. Pe locul întâi se află "Fetish Lady", căzută sub ciocan pe 15 februarie anul acesta, la Christie's Londra, cu 345.730 de dolari.

Dar ce înseamnă această sumă în raport cu efervescenţa juneţii sale incoruptibile şi mai ales cu milioanele, simbolice, pe care le deţinea artistul în 2004, atunci când a tipărit (şi risipit în public) o uriaşă cantitate de bancnote de 10 lire sterline, pe care era imprimat portretul prinţesei Diana în locul celui al reginei Elisabeta şi pe care, în locul obişnuitului "Bank of England", scrisese "Banksy of England"?