Interex închide pe 15 noiembrie toate magazinele din România, marcând astfel al doilea exit al unui retailer străin

Lanţul francez de supermarketuri Interex, unul dintre cei mai discreţi retaileri de pe piaţa locală, cu afaceri de puţin sub 40 de milioane de euro anul trecut, va ieşi din România în acest an, urmând a închide pe 15 noiembrie toate cele zece magazine pe care le mai deţine, potrivit unor surse din piaţă. Reprezentanţii Interex nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

Criza financiară şi-a pus amprenta asupra businessului Interex, afacerile scăzând la mai puţin de jumătate, iar pier­derile majorându-se de patru ori în perioada 2008-2011. În acest context francezii au încercat să vândă operaţiunile locale, însă după ce discuţiile au eşuat au decis să închidă magazinele şi să iasă de pe piaţa locală.

Primele informaţii privind vânzarea reţelei au apărut în urmă cu câţiva ani, însă de fiecare dată reprezentanţii companiei au negat, afirmând că au planuri de expansiune vizând chiar o reţea de 40 de magazine. În primăvara acestui an informaţii privind ieşirea de pe piaţa au reapărut, reţeaua nu s-a extins conform planului, începând chiar să închidă magazine.

În prezent lanţul de supermarketuri mai deţine pe piaţa locală zece magazine, toate în provincie. Ultima unitate închisă de francezi este cea din Sibiu, care a tras obloanele în vara acestui an. La polul opus, ultima unitate deschisă este cea din Drobeta-Turnu Severin, inaugurată în 2010.

La finalul lunii iulie lanţul francez de supermarketuri a decis să închidă unitatea din Sibiu, care funcţiona de mai bine de cinci ani într-un spaţiu preluat de la Univers'All Trading, una dintre primele reţele de supermarketuri închise pe piaţa locală. Francezii au mai închis o unitate anul trecut în cadrul centrului comercial Proxima din Vaslui, astfel că potrivit informaţiilor existente reţeaua mai cuprinde în prezent 10 magazine.

Sursele din piaţă spun însă că grupul a sistat deja o parte din comenzi şi încearcă să scape de produsele aflate pe stoc înainte de 15 noiembrie, data când urmează a fi închise toate unităţile din reţea. Mai multe companii din piaţă spun că au sistat contractele cu compania franceză din cauza unor probleme de plăţi.

Planuri nerealizate

Fiecare supermarket Interex a vândut anul trecut de 3,5 milioane de euro, o valoare de 2,5 ori mai mică decât cea din 2008, ultimul an de boom economic şi ultimul an în care consumul a crescut puternic.

În perioada 2009-2011, în contextul crizei economice şi financiare românii au devenit tot mai precauţi şi mai atenţi la achiziţii, iar declinul cumulat al consumului s-a apropiat de 20%.

În trend cu consumul, însă într-un ritm mai accentuat, au evoluat şi cifra de afaceri şi pierderile Interex. În pofida închiderilor de unităţi lanţul a terminat anul trecut cu pierderi de 16,5 mil. euro, de peste patru ori mai mari decât în 2008. Mai mult, pierderile au ajuns aproape la jumătate din cifra de afaceri.

În urmă cu circa un an, la ultima ieşire în presă a reprezentanţilor lanţului francez, aceştia spuneau că mizează pe o creştere a afacerilor în 2011 comparativ cu anul anterior. În acelaşi interviu oficialii Interex spuneau că au în plan să reia expansiunea după doi ani de stand-by, urmând să "atace" şi piaţa din Capitală. Interex este singurul jucător din comerţul modern care nu este prezent în Bucureşti, oraş care găzduieşte circa o cincime din totalul magazinelor.

Potrivit informaţiilor deţinute de ZF, Interex nu a mai deschis însă niciun magazin, ba mai mult, în fiecare din ultimii patru ani au fost închise magazine, în Focşani (2009), Constanţa (2010), Vaslui (2011) şi Sibiu (2012).

Urmează modelul G'Market?

Evoluţia descendentă a consumului i-a determinat pe turcii de la FIBA să iasă de pe piaţa locală, vânzând la sfârşitul lui 2011 toate cele cinci magazine G'Market către Carrefour şi Mega Image.

Decizia de exit a turcilor a venit după ce închiseseră o serie de unităţi, iar cifra de afaceri a scăzut la doar o treime faţă de perioada de boom. G'Market, unul dintre primii retaileri care au intrat pe piaţa locală, în 1998, la doar doi ani distanţă după Metro Cash & Carry, este ultima "victimă" a crizei şi a scăderii consumului.

Interex a încercat la rândul său să vândă magazinele - fie în ansamblu, fie "la bucată" - însă discuţiile au eşuat. G'Market şi Interex sunt primele ieşiri din România ale urnor retaileri străini.

Înaintea G'Market şi Interex au fost însă mai multe companii româneşti "răpuse" de criză sau concurenţă. Este vorba despre Univers'All, companie intrată în faliment, Pic, intrată în insolvenţă în 2009, Trident, aflată la rândul său în insolvenţă, Ethos şi Minimax Discount.

Decizia Interex de ieşire de pe piaţa locală infirmă ultimele declaraţii ale oficialilor grupului francez, care spuneau în urmă cu circa un an că România are potenţial, la fel ca şi Polonia, unde compania deţinea atunci 120 de magazine. Ei mai spuneau că din zona balcanică a Europei - în care era inclusă şi România - piaţa locală este singura cu potenţial.

I-a prins din urmă competiţia

Interex, parte a conglomeratului francez Groupement des Mousquetaires-ITM Entreprises, a deschis primul magazin din România în 2002 la Ploieşti şi apoi a mers spre oraşe de talie mijlocie din toate colţurile ţării - de la Satu Mare la Drobeta-Turnu Severin. A ocolit însă Capitala, care este pentru mulţi "punctul de pornire". Interex a început la Ploieşti, pe care îl considera "o suburbie a Bucureştiului".

Strategia Interex, care deţine magazine între 1.000 şi 3.000 mp, a fost, încă de la intrarea pe piaţă, să meargă acolo unde nu se ducea nimeni, potrivit declaraţiilor din urmă cu un an ale directorului de marketing al lanţului.

Aceea a şi fost una dintre puţinele ieşiri în presă ale oficialilor lanţului de supermarketuri, recunoscut ca fiind unul dintre cele mai discrete de pe piaţă. Mai mult, francezii nu deţin în România nici măcar un site de prezentare a companiei.

Deşi iniţial Interex a ales să meargă doar în oraşele ocolite iniţial de ceilalţi retaileri, în timp competitorii i-au urmat. Acesta este poate şi motivul pentru care compania a decis să rămână la doar 12 supermarketuri (în cel mai bun moment) şi să nu mizeze pe expansiune în ultimii trei ani când retailul modern s-a dublat până la peste 800 de magazine.

Totuşi, cele mai multe lanţuri de magazine au ales să mizeze pe expansiune agresivă în ultimii ani în contextul scăderii chiriilor şi preţurilor la terenuri. În aceeaşi perioadă au existat însă şi ieşiri de pe piaţă.