Ştiri pe scurt din Europa de Est

Autori: Ioana Nita , Anca Dumitrescu 17.09.2012

Cea mai mare companie producătoare de ţigări din Bulgaria, Bulgartabac, estimează că va majora anul viitor cu 35% exporturile către vestul Europei, scrie Novinite. "Compania intenţionează să crească cu 31% volumul exportat către Europa Centrală şi zona balcanică", au afirmat Ventsislav Cholakov şi Angel Dimitrov, directorii executivi ai Bulgartabac, la întâlnirea Inter-Tabak din oraşul german Dortmund. Cei doi au menţionat că Bulgartabac va continua politica introdusă anul acesta privind majorarea exporturilor către pieţele tradiţionale ale companiei şi se va axa pe promovarea noilor produse. În prezent, produsele companiei sunt vândute pe trei continente şi în peste 25 de ţări, iar în ultimele nouă luni volumul vânzărilor a crescut cu 10%, iar veniturile cu 30%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Ioana Niţă

Bulgaria va găzdui în decembrie întâlnirea miniştrilor de finanţe ai celor zece state membre UE din afara zonei euro, unde se va discuta despre planul de înfiinţare a unei uniuni bancare în UE, scrie Novinite. Anunţul a fost făcut sâmbătă la postul public de radio din Bulgaria de către ministrul de finanţe Simeon Djankov. "Bulgaria sprijină ideea înfiinţării unei entităţi de supraveghere a băncilor din UE, acesta fiind un pas necesar pentru dezvoltarea pieţei financiare a UE, însă încă mai trebuie puse la punct detaliile", a spus Djankov. El a menţionat că introducerea unei autorităţi care să monitorizeze sistemul bancar nu va fi o problemă pentru băncile bulgare. Ioana Niţă

Investiţiile străine directe din Bulgaria au crescut în primele şapte luni cu 124% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 846,2 milioane euro, echivalentul a 2,1% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, potrivit datelor băncii centrale, citate de Novinite. În intervalul ianuarie-iulie 2011, investiţiile străine directe au totalizat 376,5 milioane euro, echivalentul a 1% din PIB. Cele mai mari investiţii au fost făcute de Olanda (498,9 milioane euro), Elveţia (104,9 milioane euro) şi Rusia (85,7 milioane euro). Ioana Niţă

Gazoductul Trans-Anatolian (TANAP), care va livra gaze naturale din Azerbaidjan către Europa, va străbate atât Bulgaria, cât şi Grecia, potrivit preşedintelui Asociaţiei pentru Noi Tehnologii Energetice din Turcia, Muhsin Ozturk, citat de Novinite. "Proiectul TANAP nu este important numai pentru Turcia, ci şi pentru vecinii ei", a afirmat Ozturk. El a adăugat că proiectul va consolida relaţiile dintre Turcia şi celelalte ţări din regiune şi va îmbunătăţi poziţia acesteia ca terminal energetic. Începând cu 2018, conducta de gaze va transporta aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze naturale din câmpul gazeifer Shah Deniz şi din alte regiuni din Azerbaidjan către Europa. Capacitatea anuală a gazoductului va creşte la 23 miliarde metri cubi de gaze naturale până în 2023 şi la 31 miliarde metri cubi până în 2026. Aproximativ un sfert din volumul de gaze naturale transportat de TANAP va rămâne în Turcia, iar restul va ajunge în Italia străbătând Grecia, şi în Austria, prin Bulgaria şi România. Ioana Niţă

Bulgaria este dispusă să asfalteze o porţiune de un kilometru şi jumătate de drum pe teritoriul Greciei, afectată de lipsa fondurilor, astfel încât şoseaua Ruse-Mazaka, care va fi cea mai scurtă legătură între Bucureşti şi litoralul Mării Egee, să devină complet operaţională. Declaraţia a fost făcută de premierul bulgar Boiko Borisov în timpul unei vizite în oraşul Karzali, din sudul Bulgariei, relatează Novinite. El a arătat că astfel va fi accelerată deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei între Bulgaria şi Grecia. Borisov urmează să facă propunerea omologului său elen Antonis Samaras. Anca Dumitrescu

Bulgaria, Bulgartabac, miniştri de finanţe, Gazoduct, Trans-Anatolian

Franţa şi Japonia întorc spatele energiei nucleare, în timp ce Europa de Est de-abia prinde gustul
Radu Bostan
FranŢa şi Japonia, ţări care sunt printre cei mai mari producători şi consumatori de energie nucleară din lume, îşi vor reduce treptat dependenţa de această tehnologie şi vor încuraja dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă. Însă în Europa de Est, dependentă în mare parte de combustibilii vânduţi de Rusia, Polonia face primii paşi spre energia atomică, iar România încearcă de mai mulţi ani să extindă capacitatea centralei de la Cernavodă.
Japonia va renunţa în totalitate la energia nucleară până în anul 2040, iar în acelaşi timp va tripla până la 30% ponderea surselor regenerabile în consumul de energie, a anunţat premierul nipon Yoshihiko Noda, citat de Thomson Reuters. În urma dezastrului de la centrala Fukushima din martie 2011, majoritatea celor 50 de reactoare nucleare ale Japoniei sunt oprite pentru verificări de siguranţă. Guvernul ar vrea să redeschidă aceste unităţi dacă noua autoritate de reglementare în materie o permite, dar se confruntă cu opoziţia publică în creştere.
Renunţarea la energia atomică înseamnă că dependenţa Japoniei de petrol, gaze naturale şi cărbuni se va mări. În prezent, ţara este pe primul loc în lume la importurile de gaze naturale lichefiate, pe locul trei la importurile de ţiţei şi pe locul doi la importurile de cărbuni. Guvernul japonez estimează că renunţarea imediată la energia nucleară ar însemna cheltuieli suplimentare cu achiziţia de combustibil de 40 mld. dolari pe an.
În Franţa, preşedintele François Hollande şi-a întărit săptămâna trecută promisiunea din campania electorală de a reduce ponderea energiei nucleare în consum de la aproximativ 78% în prezent la 50% în 2025, prin închiderea a 24 din cele 58 de reactoare în operaţiune. Ca o primă măsură în acest sens, guvernul francez va cere închiderea centralei atomoelectrice din Fessenheim, cea mai veche din ţară, până în 2016.
Preşedintele francez a exclus şi exploatarea prin fracturare hidraulică a rezervelor de gaze de şist ale ţării din cauza "pericolelor serioase pentru sănă­tatea publică şi mediu" ale acestei tehnologii. Folosirea fracturării hi­draulice a fost interzisă în Franţa, la presiunea publică, în timpul mandatului lui Nicolas Sarkozy.
Anunţul lui Hollande cu privire la gazele de şist şi energia nucleară a fost un şoc pentru sectorul industrial francez, care se teme că Franţa şi-ar putea pierde unul din avantajele economice principale, costul scăzut al energiei.
Parisul vrea să încurajeze dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile, începând cu un proiect eolian pe coasta Oceanului Atlantic. Energia verde acoperă în prezent 13% din consumul naţional, pondere care ar trebui să ajungă la 23% până în 2020. În acelaşi timp, bugetul de stat pe anul viitor va introduce impozite mai mari pe activităţi poluante, dar şi stimulente pentru cumpărarea de automobile eficiente sau electrice şi pentru reabilitarea energetică a locuinţelor.
În timp ce Franţa, Japonia şi Germania vor să renunţe la energia nucleară, guvernele din estul Europei susţin investiţiile în acest sector. România încearcă de mai mulţi ani să extindă capacitatea centralei de la Cernavodă, care asigură 20% din consumul naţional de energie, iar la un moment dat au existat planuri şi pentru construcţia unei noi centrale atomoelectrice, în Transilvania.
Polonia vede în energia nucleară o soluţie pentru a-şi reduce consumul de cărbuni. Luna aceasta, companiile de stat PGE, Taurom, Enea şi KGHM au semnat o scrisoare de intenţie pentru a participa financiar la construcţia primei centrale nucleare din ţară, proiect care ar costa 50 mld. zloţi (12 mld. euro) şi ar deveni operaţional în 2023 sau 2024, potrivit Warsaw Business Journal. Guvernul de la Varşovia mai intenţionează să dezvolte o a doua centrală nucleară până în 2035, urmând ca aceste două unităţi să genereze 6.000 MW de energie.
Bulgaria are o centrală nucleară la Kozlodui, pe malul Dunării, care operează două reactoare cu capacitatea totală de aproximativ 2.000 MW. Proiectul construcţiei unei a doua centrale de 2.000 MW, la Belene, a fost anulat în luna martie, după repetate dispute în privinţa preţului, iar guvernul bulgar acum intenţionează să construiască o centrală termică alimentată cu gaze prin viitoarea conductă South Stream.
radu.bostan@zf.ro
François Hollande, preşedintele Franţei
În timp ce alţi constructori auto europeni contemplă restructurarea, vânzările VW urcă
Ioana NiŢÂ
Executivii producătorilor auto Renault şi Fiat au anunţat măsuri dure de restructurare din cauza reducerii vânzărilor pe fondul crizei din zona euro, în timp ce Volkswagen (VW), cel mai mare constructor european de automobile în funcţie de vânzări, a înregistrat în august o creştere de 19% a livrărilor, la 719.500 unităţi, un nou record lunar pentru compania germană, scrie The Wall Street Journal.
"Trebuie să renunţi la ceva. Nu poţi menţine aceeaşi structură operaţională pe care o aveai înainte", a spus Sergio Marchionne, directorul executiv al Fiat. El a afirmat că va vedea exact ce măsuri va lua atunci când se vor afişa rezultatele companiei pe al treilea trimestru. În 2010, Fiat a închis o uzină din Europa.
De asemenea, şi Carlos Ghosn, CEO-ul produ­cătorului auto francez Renault şi al companiei japoneze Nissan, a declarat că actualul statu quo din sectorul auto european nu este "sustenabil" şi că guvernele le vor permite în cele din urmă companiilor să se restructureze pentru a putea supravieţui.
Printre producătorii auto de pe piaţa europeană care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi econo­mice se numără Peugeot-Citroën, Ford şi subsidara Opel a companiei americane General Motors (GM). Acestea intenţionează să reducă numărul locurilor de muncă cu cel puţin 15.000 în uzinele din Franţa, Belgia şi respectiv Germania. Ford şi GM nu şi-au prezentat în mod oficial planurile, însă surse apropiate situaţiei spun că este posibil ca fiecare din cele două companii să închidă câte o unitate de producţie din Europa.
Reprezentanţii Renault au afirmat recent că vor reduce producţia maşinilor mici la o fabrică din Slovenia care are 2.000 de angajaţi. Compania franceză, la care statul deţine un pachet majoritar de acţiuni, nu a anunţat reduceri la scară largă ca răspuns la actuala scădere a pieţei de profil şi nu a mai închis o uzină din 1992.
Guvernul francez a emis săptămâna trecută un raport prin care sugera că nu va bloca planurile Peugeot de a disponibiliza 8.000 de angajaţi, însă ministrul industriei, Arnaud Montebourg, a spus că acest lucru este inacceptabil.
Din cauza crizei economice din zona euro, cererea pentru automobile a scăzut în vestul Europei, iar vânzările s-au redus în prima jumătate a anului cu aproximativ 7%, potrivit Asociaţiei Europene a Producătorilor Auto. Însă deciziile executivilor privind reducerea capacităţii de producţie nu se bazează atât de mult pe scăderea vânzărilor pe termen scurt, ci pe faptul că vânzările auto din regiune se vor diminua şi mai mult pe termen lung.
Cu toate acestea, VW, care include şi brandurile Audi, Seat şi Skoda, a înregistrat de la începutul anului o creştere a vânzărilor cu 10,2%, la 5,91 milioane unităţi, majorându-şi astfel avansul faţă de competitorii săi.
Performanţa VW din august se datorează şi faptului că au fost incluse pentru prima oară vânzările Porsche, producător de maşini sport pe care compania germană l-a integrat recent în grup.
În Europa, cea mai mare piaţă pentru VW, vânzările acestuia au crescut din ianuarie cu 1,7%, la 2,47 milioane unităţi, depăşind astfel aşteptările din industrie de scădere a livrărilor de maşini noi cu până la 8% anul acesta.
În plus, rezultatele bune ale VW au fost susţinute şi de pieţe emergente, precum China şi Rusia, dar şi de revenirea de pe piaţa americană, unde grupul a investit masiv. Un alt avantaj al companiei este diversificarea gamei de produse, brandul premium Audi având succes la nivel global.
În regiunea Asia-Pacific, cea de-a doua piaţă pentru VW, vânzările s-au majorat cu 17,9% de la începutul anului, totalizând 1,98 milioane unităţi, în principal datorită livrărilor către China.
Carlos Ghosn, CEO-ul produ­cătorului auto francez Renault şi al companiei japoneze Nissan
Sumele enorme promise de BCE şi Fed investitorilor calmează pieţele. Măsurile concrete de stimulare a economiilor şi de luptă contra crizei întârzie să apară
Bogdan Cojocaru
Investitorii jubilează cu gândul la sutele de miliarde de dolari şi euro cu care cele mai influente bănci centrale din lume, BCE şi Rezerva Federală americană (Fed), au promis din nou că vor hrăni pieţele pentru a le calma şi câştiga timp şi spaţiu de manevră în lupta cu turbulenţele economice, sociale şi financiare din zona euro şi SUA.
Însă, aşa cum criza datoriilor a demonstrat, orice cheltuială trebuie să aibă o limită, politicienii trebuie să înlocuiască cu soluţii permanente măsurile costisitoare ale celor două bănci centrale. Dar politicienii se împotmolesc în amănunte în Europa, iar în SUA par că nu iau în seamă avertismentele că programele de ajustare cantitativă lansate de Fed nu revigorează suficient economia şi accentuează inegalitatea în distribuirea averilor. Între timp, Spania îşi netezeşte cu noi reforme drumul spre un bailout.
Costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei, economii majore ale zonei euro, dar care se confruntă cu probleme financiare şi de competitivitate, au scăzut, iar euro este mai puternic ca oricând în ultimele patru luni, semn că planul BCE de a achiziţiona pe termen nelimitat obligaţiuni ale statelor suverane funcţionează încă înainte de a fi demarat, scrie CNBC. Optimismul din Europa a fost alimentat şi de Curtea Constituţională din Germania, care a dat undă verde ratificării în această ţară a mecanismului permanet de salvare al zonei euro, ESM, şi pactului fiscal european cerut cu insistenţă de Berlin. De pornirea ESM depinde aproape întreaga strategie de luptă directă a zonei euro cu criza datoriilor suverane.
BCE a condiţionat achiziţiile de obligaţiuni ale unui stat de acceptarea, de către guvernul respectiv, a unui acord de asistenţă financiară prin intermediul ESM. Mecanismul va deveni funcţional în octombrie, a asigurat şeful Eurogroup Jean-Claude Juncker.
Neînţelegeri în UE, din nou
Nu de atâta certitudine este înconjurat un alt plan anticriză al politicenilor europeni, acela de a forma o uniune bancară. Deşi în pricipiu ei sunt de acord că aceasta este necesară, nu se înţeleg asupra etapelor şi programului după care uniunea va fi creată. Primul pas în realizarea uniunii este stabilirea unei structuri unice de supraveghere a băncilor din zona euro, iar CE vrea ca acest organism să fie BCE. Michael Barnier, comisarul european responsabil cu planul uniunii bancare, vrea ca la un acord să se ajungă până în ianuarie, termen limită "dificil, dar necasar şi care poate fi respectat". Germania, Suedia, Polonia şi Olanda au sugerat însă că negocierile vor dura până în 2013. CE vrea, totodată, ca BCE să supravegheze toate băncile, în timp ce Berlinul cere supra­veghere doar pentru cele mai mari bănci, cel puţin pentru început, notează Financial Times.
De asemenea, statele din UE care nu sunt membre ale zonei euro se tem de condiţiile care le-ar putea fi cerute dacă optează pentru intrarea în sistemul de supreveghere, BCE putându-le obliga la decizii asupra cărora nu au influenţă.
"În particular nu putem accepta ca supravegherea să aibă în centru BCE, la care nu putem fi membri dacă nu adoptăm euro. Am avea băncile sub supravegherea unei instituţii în care nu avem drept de vot. Este ceva, evident, neacceptabil", a declarat Anders Borg, ministrul suedez de finanţe. El a discutat această probleamă vineri şi sâmbătă cu omologii lui din zona euro în Cipru.
Dacă BCE devine puterea de supra­veghere supremă în zona euro, ESM va putea recapitaliza direct băncile. Pentru a fi implementat, noul sistem trebuie acceptat de toate guvernele din UE.
ESM, aproape gata de acţiune
ESM va avea, până la sfârşitul lunii octombrie, o capacitate de creditare de 200 miliarde euro. În trei ani, puterea de foc va ajunge la 500 miliarde euro. Timp de un an, mecanismul va funcţiona în paralel cu EFSF, o structură de bailout temporară, însă de noile programe de asistenţă se va ocupa ESM. Ambele fonduri pot oferi linii de creditare preventive şi pot achiziţiona obligaţiuni pe piaţa primară şi secundară. Însă spre deosebire de EFSF, ESM poate impune sancţiuni ţărilor care nu-i respectă condiţiile, scrie Thomson Reuters.
Cea mai mare economie care va cere ajutorul BCE şi va cere asistenţă financiară din partea ESM va fi Spania, spun analiştii. Premierul spaniol Mariano Rajoy, sub presiunea protestelor sociale, a promis că nu va aplica reduceri de cheltuieli impuse din exterior.
El s-a angajat, în schimb, să prezinte curând noi reforme structurale economice cu termene limită stricte. Diplomaţii euro­peni văd în aceste reforme eforturile Madridului de a evita măsuri dure cerute de zona euro în schimbul unui bailout.
Legat de Grecia, şefa FMI spune că acestui stat, care ar falimenta fără asistenţă financiară externă, i-ar putea fi oferit mai mult timp pentru a îndeplini condiţiile impuse de creditori, dar nu şi mai mulţi bani.
Ajustarea cantitativă, mai mulţi bani pentru bogaţi?
De asemenea, acţiunile marilor companii europene au atins vineri pe burse maximul ultimelor 14 luni, după ce Fed a anunţat va cumpăra obligaţiuni garantate prin ipoteci de 40 de miliarde de dolari în fiecare lună până când apar semne că şomajul se reduce sustenabil, iar economia capătă forţă.
Însă în SUA, cea mai mare economie a lumii, analiştii avertizează că de programele de ajustare cantitativă demarate de Fed, prin care sunt injectate lichidităţi pe piaţă, beneficiază doar cei bogaţi.
Temerile par a fi îndreptăţite de un raport al Băncii Anglei, în care se arată că programul instituţiei de ajustare a majorat valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor cu 26%, sau aproape 1.000 miliarde dolari, dar 40% din acest câştig a revenit celor mai bogate 5% din familiile britanice, subliniază CNBC. În SUA, primii 5% dintre cei mai mari investitori controlează 60% din activele financiare deţinute individual.
Analiştii spun, de asemenea, că programele anterioare de ajustare canti­tativă, derulate în 2008 şi 2009, au creat un proces de revenire economică cu două viteze. Acţiunile şi-au dublat valoarea, iar bogaţii şi-au recuperat mai rapid averea pierdută. Şomajul a rămas însă la cote ridicate. De asemenea, în pofida dobânzilor reduse, băncile au restricţionat creditarea pentru majoritatea americanilor. Cea de-a treia rundă de ajustare cantitativă anunţată de Fed a impulsionat bursele din întreaga lume, din Brazilia până în Hong Kong.
bogdan.cojocaru@zf.ro
Ben Bernanke, preşedintele Fed, a angajat instituţia în cea de-a treia rundă de ajustare cantitativă pentru a impulsiona economia