Pensiile „decreţeilor“ sunt o bombă cu ceas. Statul le poate plăti 15% din salariu la bătrâneţe

Statul va putea să plătească o pensie de cel mult 15% din ultimul salariu persoanelor năs­cute în perioada 1966-1971, aşa-numiţii "decreţei".

Sistemul privat de pensii, prin fondurile obligatorii şi facultative, poate prelua o parte din provara pensiilor dacă statul respectă calendarul de virare a contribuţiilor şi dacă românii devin con­ştienţi de cât de important este să economisească pe cont prorpiu pentru pensie, au fost concluziile seminarului "Cinci ani de pensii private" organizat de ZF miercuri, 19 septembrie.

"Când persoanele născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului public actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu. Tinerii de astăzi trebuie să economisească o parte din venituri într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă. O rentabiliate de 3,5% pe an a investiţiilor are proprietatea ca peste 20 de ani să dubleze suma investită", a declarat Ion Giurescu, vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

În prezent, aproape 5,7 milioane de români au contribuit cu câte 3,5% din venitul brut la unul dintre cele nouă fonduri de pensii private obligatorii care au ajuns la active de 8,9 miliarde de lei. Ei contribuie în medie cu 8 euro pe lună pentru propria pensie de peste două­zeci de ani. Pensionarii de azi sunt plătiţi din contribuţiile strânse de la angajaţi, bugetul public având un deficit de 13 miliarde de lei pe care statul îl acoperă din împrumuturi.

În România, la o populaţie de 19 milioane de locuitori (cât rezultă din datele parţiale ale recensământului din 2011), există 4,7 milioane de salariaţi, din care 3,1 milioane lucrează în mediul privat, şi 5,7 milioane de pensionari. Adică un salariat susţine pensia a 1,2 pensionari.

"România are cea mai redusă cotă procentuală din Europa, până şi Macedonia are mai mult, respectiv 6%, în condiţiile în care a scăzut de la 18%. Această cotă aduce o contribuţie medie lunară de 8 euro în sistem, cine îşi ima­ginează că o contribuţie de 8 euro pe lună multiplicată cu 20 sau cu 40 de ani îi poate asigura o bătrâneţe îndes­tulătoare se îmbată cu apă rece", a mai spus Ion Giurescu,

Dacă va fi respectat calendarul anunţat iniţial, contribuţia va ajunge la 6% din venitul brut în 2016.

"În următorii cinci ani, activele fondurilor de pensii private vor ajunge la 11 miliarde de euro. Avansul activelor va fi susţinut din randamentele plasamentelor realizate de administratori, din majorarea contribuţiei virate către pilonul II şi din intrarea de noi participanţi pe pilonul III", a spus Mihai Coca-Cozma, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Cele mai dezbătute subiecte au fost:

• Fondurile de pensii private sunt una dintre puţinele soluţii de finanţare internă pe care le are la îndemână economia, pentru că înfiinţarea şi menţinerea locurilor de muncă sunt dependente de atragerea de finanţare

• Riscul de contagiune cu turbulenţele de pe pieţele externe a fost redus prin investiţiile preponderent locale pe care le fac fondurile de pensii private

• Contribuţia la pensiile private trebuie mărită pentru că o contribuţie medie lunară de 8 euro la fondurile de pensii private obligatorii, cât se plăteşte în prezent, nu va asigura o pensie care să îndestuleze bătrâneţea

• Politica demografică trebuie să fie o prioritate pentru viitorul Parlament, având în vedere că România e în una dintre cele mai defavorabile situaţii din UE

• Legarea performanţei managerilor din companiilor de stat de evoluţia preţului mediu al acţiunii de pe bursă este o altă soluţie prin care statul poate contribui la dezvoltarea pieţei de capital şi eficientiza propriile active

• Creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă ar putea elimina deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, care în 2011 a depăşit 13 miliarde de lei