Tot mineritul şi producţia de energie electrică rămân cele mai importante surse de creare a locurilor de muncă la 22 de ani de la Revoluţie

Ziarul Financiar continuă seria de articole "Angajatorii României la raport". În condiţiile în care fiecare loc de muncă nou creat înseamnă aur pentru economie, Ziarul Financiar caută să răspundă la întrebările - cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare judeţ? Ce le-ar fi necesar să îşi mărească numărul de angajaţi? Cum pot fi impulsionate întreprinderile care caută oameni specializaţi nu pentru salarii minime pe economie? Radiografia celor mai mari angajatori, judeţ cu judeţ, va răspunde la întrebarea: cum pot fi create locuri de muncă bine plătite.

Companiile care au creat cele mai multe locuri de muncă anul trecut în judeţul Gorj sunt con­trolate preponderent de oa­meni de afaceri locali care acti­vează în sectorul minelor de cărbuni. Fie că aceştia se ocupă direct de exploatarea aces­tei resurse, fie că furnizează diverse ser­vi­cii pentru companiile care o extrag sau pen­tru cele care produc energie electrică, cărbunele rămâne totuşi principala sursă de câş­tig pentru cei mai mulţi dintre marii angajatori.

De altfel, după mai mult de 20 de ani de la Revoluţie, în acest judeţ nu a "răsărit" nicio altă companie care să fie capabilă să creeze mai multe locuri de muncă decât singurele societăţi de stat rămase în picioare, care susţin încă economia judeţului prin activităţile de minerit sau producţie a energiei electrice.

Societatea Naţională a Lignitului Olte­nia (SNLO), Complexul Energetic Turceni şi Complexul Energetic Rovinari, cele trei companii de stat controlate de Ministerul Economiei care au fuzionat în luna mai sub denumirea Complexul Energetic Oltenia (CEO), erau anul trecut cei mai mari angajatori ai judeţului Gorj, cu un efectiv mediu de salariaţi de aproape 17.000 de persoane. Împreună, cei mai mari jucători din minerit şi energie deţineau 24% din numărul total de circa 71.000 de salariaţi de la nivel local înregistrat la finalul anului 2011, potrivit calculelor ZF, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În acelaşi timp, numărul persoanelor cu con­tract de muncă reprezintă puţin peste 18% din totalul de aproximativ 387.000 de locuitori.

Odată cu această fuziune, la care a participat şi o a patra companie de stat din ju­deţul Dolj însă - Complexul Energetic Craiova, CEO a devenit cel mai mare angajator din Gorj, "motorul" economiei locale, care numără în prezent aproape 19.000 de salariaţi.

Încă de la anunţul Ministerului Eco­nomiei de anul trecut, care viza înfiinţarea Complexului Energetic Oltenia, au existat temeri printre politicienii gorjeni cu privire la privatizarea pachetului majoritar al companiei, spun reprezentanţii presei locale, luând în considerare că 155 de acţiuni vor fi listate la bursă în luna septembrie. În ulti­mele luni aceasta a scris chiar faptul că statul nu va fi proprietar al companiei mai mult de 525 de zile, timp în care se va căuta un cum­părător pentru privatizarea CEO, potrivit calendarului de privatizare al societăţii. De altfel, nici cei 200 de directori ai complexului nu sunt departe de a fi scăpat de griji, având în vedere că într-o astfel de fuziune fiecare companie trebuie să fie cât mai "uşoară" din punctul de vedere al orga­nigramei şi al cheltuielilor. Chiar premierul Victor Ponta a declarat în urmă cu aproxi­mativ o lună că un număr optim al directo­rilor din cadrul CEO ar trebui să atingă cel mult 100 de persoane, cu 50% mai puţin decât în prezent. Actualul capital social al companiei controlate în proporţie de 77% de Ministerul Economiei este de 1,265 de miliarde de lei (circa 283 de milioane de euro), potrivit ultimelor informaţii din presă.

Pe de altă parte, există voci care spun că înfiinţarea CE Oltenia este o iniţiativă bună, pentru că doar aşa se va "cerne" piaţa de producţie a energiei şi a mineritului - sectoare care ţin în viaţă judeţul. "Înfiinţarea CEO este o decizie bună, pentru că numai cei care reprezintă cu adevărat o putere în acest sector vor reuşi să reziste pe piaţă. De asemenea, în felul acesta s-a creat şi un fel de grup de producători «zero», de pe urma căruia toată economia va avea de câştigat", spune Viorel David, directorul general al firmei cu activităţi în industria producătoare Artego. Aceasta ocupă locul cinci în topul celor mai mari angajatori din Gorj, cu puţin peste 1.220 de angajaţi, care deţin 70% din acţiunile companiei (cu o valoare bursieră de 7 milioane de euro, potrivit ultimelor informaţii ale ZF).

Artego a fost înfiinţată în anul 1990 ca urmare a reorganizării companiei de stat "Întreprinderea de Articole Tehnice de Cauciuc şi Cauciuc Regenerat" ridicată în anul 1975 şi este singura societate "din garda veche" a judeţului Gorj. Principala activitate a acesteia este fabricarea de produse din cauciuc şi este evaluată pe bursă la 10 milioane de euro, valoare de peste două ori mai mare decât cea de la începutul acestui an (ajungând la o creştere de 144%). Prin urmare, Artego a devenit în ultimul timp una din cele mai "atrăgătoare" companii pentru oamenii de afaceri din Gorj.

Unul din cei interesaţi să cumpere pachetele de acţiuni ale salariaţilor este Cătălin Chelu, acţionar principal a mai mult de 20 de companii listate pe bursă şi deţinător a 10% din capitalul social al Artego.

Deşi are în plan vânzarea pachetului de control al societăţii, Viorel David, cel care se află la conducerea Artego de circa 25 de ani, a refuzat în mai multe rânduri propunerea lui Chelu de a deveni acţionar majoritar.

Unul dintre motivele acestui refuz pare a fi "ghinionul" omului de afaceri cu singura fabrică de mobilă din Gorj achiziţionată de el, Rostramo, care a intrat la sfârşitul lunii iulie în faliment. Dacă în anul 2008 compania crescuse numărul mediu de angajaţi cu mai mult de 750 persoane, până la circa 1.960 de salariaţi, în ultimii patru ani aceasta nu a mai reuşit să îşi păstreze decât 21 din candidaţii recrutaţi în acea perioadă. În anul 1990, Artego avea 1.150 de salariaţi.

Lipsa investitorilor sperie firmele de recrutare şi lasă piaţa muncii descoperită

Chiar dacă firmele care au ca activitate principală comerţul predomină acest top ca număr, ele aveau împreună anul trecut doar 2.757 de angajaţi, adică circa 16% din numărul mediu de angajaţi pe care îi aveau Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Complexul Energetic Turceni şi Complexul Energetic Rovinari.

În timp ce forţă de muncă există din "belşug" în judeţul Gorj, spun specialiştii în recrutare, piaţa locală a muncii se confruntă cu lipsa ofertelor din partea angajatorilor.

Chiar şi firmele cu activităţi în sectorul de resurse umane au fost nevoite să îşi schimbe domeniul de activitate sau chiar să îşi închidă porţile din cauza secetei de investitori cu care se confruntă Gorjul.

În prezent, în acest judeţ nu mai există nicio companie pentru plasarea forţei de muncă în afara agenţiei judeţene.

"Piaţa muncii din Gorj are destui oameni care sunt dispuşi să lucreze şi care chiar îşi caută un loc de muncă, însă nu mai sunt angajatori care să le ofere această şansă. Foarte puţine sunt companiile care mai recrutează acum şi cele care fac acest lucru angajează pe perioadă determinată" precizează directorul unei firme de recrutare, care de un an de zile activează în domeniul serviciilor de curăţenie.

Deşi mari firme de recrutare de pe piaţă au luat în calcul extinderea serviciilor şi în judeţul Gorj, ritmul slab de dezvoltare al economiei le-a făcut să renunţe la acest plan.

Spre exemplu, Florin Godean, country manager al grupului cu activităţi în sectorul resurselor umane Adecco România, cu afaceri de 30 de milioane de euro anul trecut, spune că judeţul Gorj a fost o opţiune pentru extinderea businessului, dar în lipsa unor multinaţionale care să investească în capital uman, piaţa locală nu a mai prezentat interes.

"Noi apărem pe piaţă acolo unde economia solicită munca temporară, pentru care facem şi cele mai multe recrutări. Chiar dacă şomajul este ridicat, în momentul în care există o economie locală sănătoasă, cu mari investitori străini, noi ne extindem. Nu a fost şi cazul judeţului Gorj, al cărui singur mare investitor, din câte ştiu, este Pirelli", explică Godean. Lucru confirmat chiar şi de reprezentanţi ai presei din judeţ, care spun că în afară de com­pania italiană menţionată anterior, retailer-ul Kaufland şi un mic magazin Lidl, zona nu beneficiază de alţi investitori care să ajute la dezvoltarea economiei şi a pieţei muncii.

"Există într-adevăr fabrica italienilor de la Pirelli, Kaufland şi Lidl, însă la capitolul investiţii stăm foarte prost. Gorjul trăieşte din minerit şi energie. Dacă aceste domenii vor deveni neproductive în viitor, totul se va duce de râpă", precizează Anamaria Stoica, re­dactorul-şef al cotidianului local "Gorjeanul".

Gorjul nu are nici măcar un investitor străin în topul celor mai mari angajatori

Potrivit lui Florin Godean, problema locurilor de muncă insuficiente de pe piaţa muncii din Gorj ar putea fi soluţionată dacă municipalităţile ar arăta un interes crescut pentru atragerea de noi investitori.

De altfel, în topul celor mai mari angajatori din Gorj nu există nicio companie care să aibă capital parţial sau integral străin, toate acestea fiind conduse de oameni de afaceri români. Şi cu toate că pe site-ul prefecturii există pagini speciale pentru investitori, care prezintă "bogăţiile" naturale ale judeţului, posibilităţile "nelimitate" de dezvoltare a unei afaceri şi chiar un top al marilor angajatori, investitorii importanţi întârzie să apară. Nici deputatul de Gorj - premierul Victor Ponta - nu a reuşit până acum să atragă aceşti investitori fie prin proiecte de lege propuse sau fonduri atrase la bugetul municipalităţilor din judeţ.

De altfel, este greu de crezut că mari companii îşi vor dori să dezvolte ceva aici atât timp cât în presa locală cazurile în care firmele private "storc" milioane de euro de la companiile de stat cu activităţi preponderent în extragerea şi exploatarea cărbunelui pentru servicii de transport sau în care acestea dau la o parte societăţi care au câştigat de ani de zile contracte de exploatare sunt prezentate în mod constant.

Un exemplu în acest sens ar putea fi cel al firmei Succes Com (pe locul patru în topul celor mai mari angajatori din Gorj), condusă de unul dintre oamenii controversaţi ai judeţului - Sarcină Nicolae.

Dacă iniţial firma acestuia, înfiinţată în anul 1994, s-a axat preponderent pe comerţul en gross şi en detail cu produse alimentare, în pre­zent ea deţine lanţuri de magazine în mai multe judeţe ale ţării şi în capitală, brutării şi ben­zinării. De altfel, în ultimii ani afacerea acestuia s-a extins şi mai mult chiar în sec­toarele-cheie ale economiei din Gorj - minerit şi energie, presa locală scriind constant despre contractele "pe bani mulţi" pe care acesta le-a încheiat cu statul pentru prestarea diverselor servicii..

Spre exemplu, în anul 2011, una din firmele controlate de Sarcină - Trustul pentru Servicii cu Utilaje Diverse (TPSUD) a câştigat un contract de 573.841(mai mult de 135.000 de euro) de lei cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia pentru închirierea de autoturisme de transport al angajaţilor companiei şi al şefilor de cariere. Iar un alt exemplu se referă la obţinerea unui contract pentru exploatarea Carierei Suseni.

Deşi în 1999 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis o licenţă exclusivă de exploatare a carierei valabilă până în 2019 grupului Lafarge România (cu activităţi pe piaţa de betoane), în urma unei licitaţii aceasta a pierdut jumătate din terenul de exploatare, restul revenind firmei Succes NicCom, potrivit ziarelor locale. Cu toate acestea, în legea privind exploatările se specifică faptul că o licenţă se acordă câştigătorului unui concurs public de ofertă, ceea ce înseamnă că şi firma lui Sarcină Nicolae putea obţine licenţă de exploatare.

Valoarea contractului la acel moment era de 1.000 de miliarde de lei vechi (adică 23,6 milioane de euro).

Pe de altă parte, în ultimii 12 ani, Succes NicCom, compania care a cumpărat cele cinci magazine PIC ale oamenilor de afaceri Ilie şi Cornel Penescu, a fost una din firmele private cu cea mai mare creştere a numărului mediu de angajaţi. La finalul anului 2011, Succes NicCom avea de şapte ori mai mulţi angajaţi decât în anul 2000, ajungând la puţin peste 1.430 de persoane.

Până la închiderea ediţiei, domnul Sarcină Nicolae nu a putut fi contactat pentru detalii.

Inginerii sunt din ce în ce mai greu de găsit

În ceea ce priveşte recrutarea de personal bine pregătit angajatorii spun că le este din ce în ce mai greu să găsească oameni cu experienţă, în special ingineri.

"Ne este foarte greu să angajăm specialişti buni în acest domeniu, mai ales ingineri, pentru că profesiile care se învăţau odată în şcolile de meserii au dispărut. Singura la îndemână în prezent este cea de şofer, iar pentru meseria de inginer în chimie, sector în care activăm, nici nu ne mai aşteptăm să găsim oameni bine pregătiţi. Îi pregătim şi îi calificăm la locul de muncă acum, chiar dacă au certificate de formare profesională", explică Viorel David, de la Artego, care spune că una din cele mai mai greşeli ale Guvernului a fost desfiinţarea şcolilor de meserii. Cu toate acestea, el precizează că tinerii care tocmai ies de pe băncile şcolilor din Gorj, în special de pe cele ale Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, sunt "copii valoroşi", care merită să fie angajaţi. Chiar în ultimul an, printre cei peste 100 de candidaţi recrutaţi de companie s-au numărat şi absolvenţi ai acestei universităţii, care are în prezent patru facultăţi - Inginerie, Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Relaţii Internaţionale, Drept şi Ştiinţe Administrative, Educaţie Fizică, Litere şi Kinetoterapie.

Când vine vorba despre perspectivele de investiţie, preşedintele Artego Viorel David consideră că atât timp cât energia pe cărbuni are viaţă lungă, iar în zona Olteniei există resurse cât pentru zeci de ani de acum înainte, posibilităţile în acest sens sunt uriaşe.

"Gorjul are resurse extrem de valoroase, cât pentru zeci de ani, deci perspective pentru noi investiţii sunt foarte mari. Să vedem ce se va întâmpla şi cu această nouă fuziune a Complexului Energetic Oltenia, dacă se va privatiza sau nu. Totul depinde de Guvern. Cert este că sunt foarte mulţi investitori interesaţi să preia un astfel de potenţial", adaugă David.

În topul celor mai mari angajatori din judeţul Mehedinţi au fost incluse doar companiile care şi-au depus informaţiile fiscale şi bilanţul pentru anul 2011 la Ministerul de Finanţe.

Complexul Energetic Oltenia - noul "motor" al economiei din Gorj

Înfiinţat în luna mai a acestui an, Complexul Energetic Oltenia reprezintă o nouă încercare a statului de a reorganiza sistemul energetic din România după ce planul de formare a doi giganţi în acest sector şi a unei companii energetice naţionale a eşuat.

Din fuziunea Complexul Energetic Oltenia fac parte cele mai mari trei termocentrale din bazinul Olteniei - Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, respectiv Complexul Energetic Craiova şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, deţinute majoritar de Ministerul Economiei.

În prezent, compania are aproape 19.000 de salariaţi şi un capital de circa 283 de milioane de euro.