Dividendele la Proprietatea au ajuns să depindă de ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă

Franklin Templeton, managerul activelor Fondului Proprietatea (FP), ia în calcul mai multe opţiuni de utilizare a profitului câştigat în acest an dacă nu va reuşi să obţină o "dispensă" de la Ministerul Justiţiei pentru a putea distribui banii către acţionari sub formă de dividende. Una dintre opţiuni este răscumpărarea de acţiuni.

Procedura de plată a dividendelor din profitul pe acest an este blocată de insolvenţ a Hidroelectrica care a scăzut averea fondului sub valoarea capitalului subscris. Fondul a încheiat primele opt luni din acest an cu un profit de 574 de milioane de. lei şi trebuie ca anul viitor să distribuie spre acţionari dividende reprezentând circa 90% din profit.

Potrivit legii, fondul nu poate distribui dividende dacă valoarea activului net este mai mică decât capitalul social subscris la 31 decembrie sau dacă aceasta ar deveni mai mică decât capitalul social după ce distribuirea dividendelor este aprobată de acţionari. Prin intrarea în insolvenţă a producătorului de energie Hidroelectrica, companie la care FP este acţionar cu 20% din capital, activul fondului a scăzut cu 3,28 miliarde de lei până la 12,67 miliarde de lei, comparabil cu o valoare a capitalului social subscris de 13,778 miliarde de lei.

"Purtăm discuţii la Ministerul Justiţiei astfel încât să obţinem o interpretare favorabilă a legii şi să putem distribui dividendele aferente anului în curs. În cel mai rău caz, dacă profitul pe 2012 nu poate fi distribuit, am putea folosi lichidităţile pentru a răscumpăra acţiuni", a declarat Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea.

Administratorul speră ca Hidroelectrica să iasă din insolvenţă până la finalul anului, situaţie care ar face posibilă distribuirea de dividende.

Fondul a mai avut distribuţia dividendelor blocată în 2009 din cauza diferenţ elor dintre capitalul social şi cel subscris. La mijloc au fost dividende de 1,1 miliarde de lei din profiturile pe 2008 şi 2009. Impasul a fost rezolvat în 2010 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului prin care s-a stabilit reducerea valorii capitalului social cu 500 milioane de lei, de la 14,24 miliarde de lei la 13,75 miliarde de lei.

Prin răscumpărarea de acţiuni de pe bursă, administratorul speră să crească preţul acţiunilor şi să reducă din discountul de tranzacţionare.

În cazul fondurilor închise listate, aşa cum este Fondul Proprietatea, diferenţ a dintre activul net uni tar şi preţul acţiunii de pe bursă este principalul reper de evaluare. În pre zent, discountul de tranzacţionare este de 43%, rezultat din tr-o valoare unitară a activului net de 0,9449 şi un preţ al acţiunii FP pe bursă de 0,541 lei. Faţă de anul trecut, discountul de tran zacţionare s-a redus de la 60% până la 45%, în principal ca urmare a reducerii activului net după insolvenţa Hidroelectrica şi creşterii preţului acţiunii ca urmare a achiziţiilor făcute de cel mai mare acţionar, fondul american Elliott. În ultimul an acţiunile fondului au atras investiţii de 700 de milioane de euro în principal din partea fondurilor străine.

Administratorul a mai derulat un program de răscumpărări anul trecut, în valoare de 120 milioane de lei, însă efectele acestuia asupra preţului au fost anihilate de turbulenţele de pe pieţele financiare şi de vânzările masive de acţiuni făcute de foştii proprietari şi speculatori care au cumpărat drepturile succesorale.

Pentru acest an administratorul a primit acordul de la acţionari în aprilie să mai răscumpere până la 7,9% din acţiuni, pentru care ar trebui să cheltuiască până la 500 milioane de lei. Cu toate acestea, administratorul nu poate să înceapă răscumpărările din cauza că procedura este blocată în instanţă de Ioana Sfîrîială care a contestat toate deciziile luate în AGA din aprilie.

"Al doilea program de răscumpărări este în prezent blocat în instanţă de un acţionar minoritar. Putem începe să facem răscumpărările din momentul în care avem o decizie favorabilă din partea tribunalului. Suntem pregătiţi să începem: avem lichidităţile necesare, am selectat două case de brokeraj prin intermediul cărora vom realiza operaţiunile", a mai spus Konieczny.

Administratorul se apropie să încheie al doilea an din cei cinci de mandat.

Pe 29 septembrie 2010 Franklin Templeton a devenit administratorul fondului şi al activelor fondului. "Iniţial când am concurat pentru câştigarea mandatului de administrare a fondului, aşteptările erau să administrăm un fond, pe parcurs, însă am ajuns să facem mai mult: ne implicăm în dezvoltarea pieţei de capital şi în creşterea vizibilităţii bursei pentru investitorii internaţionali, împingem guvernul să privatizeze şi să introducă criterii de guvernanţă corporatistă pentru companiile de stat", a mai spus Konieczny.

Unul dintre principalele obiective ale administratorului, listarea companiilor din portofoliu, este încă neatins după doi ani de mandat. Fondul are în portofoliu 69 de companii, din care doar 25 sunt listate şi deci accesibile investitorilor.

Restul de 44, printre care se numără perlele energetice Romgaz, Nuclearelectrica şi Complexul Energetic Oltenia, nu sunt listate. Fondul deţine pachete minoritare de acţiuni la toate companiile din portofoliu, statul fiind cel care deţine controlul.

"Provocarea următorilor ani de mandat este să creăm competiţie pe bursă pentru fond şi să listăm companiile din portofoliu. Dacă am fi fost acţionari majoritari la companiile din portofoliu, acestea ar fi deja listate, însă nu suntem, iar decizia de listare a companiilor depinde în proporţie majoritară de stat", a adăugat managerul FP.

Pentru că de performanţa companiilor din portofoliu depinde performanţa fondului, administratorul este un puternic susţinător al creşterii eficienţei şi implementă rii guvernanţei corporatiste la companiile de stat. Deşi a adoptat legea guvernanţei corporatiste la companiile de stat încă de anul trecut, guvernul nu a implementat încă această lege.

"Suntem extrem de dezamăgiţi de implementarea prea lentă a acestei legi. În multe companii este o nevoie puternică de consilii de administraţie independente şi manageri profesionişti care să aducă valoare în companiile de stat." Despre situaţia în care a ajuns combinatul Oltchim, controlat de stat şi aflat la un pas de faliment, Konieczny spune că e bucuros că fondul nu are acţiuni Oltchim în portofoliu. "Mă bucur că Oltchim nu este în portofoliul nostru. Compania este într-o situaţie extrem de dificilă şi este un exemplu despre cum controlul statutului nu a funcţionat. Avem lichidităţi să cumpărăm Oltchim, dar preferăm să le folosim pentru răscumpărarea de acţiuni şi pentru reducerea discount-ului de tranzacţ ionare. Cred că compania ar trebui privatizată cât mai repede posibil prin vânzarea către un investitor cu experienţă în industria petrochimică", a conchis managerul.