Privatizarea Oltchim, dezastrul perfect al administrării statului de către politicieni

Autor: Andrei Chirileasa 24.09.2012

Politicile economice dezastruoase ale statului din ultimii ani încep să se răzbune şi dau acum naştere la speranţe mesianice.

"Mai e ceva? Nu mai e nimic", spunea vineri Remus Vulpescu, şeful Oficiului Privatizărilor din România, după ce a scos din plic oferta lui Dan Diaconescu, neaşteptatul câştigător al licitaţiei pentru privatizarea Oltchim Râmnicu Vâlcea.

Doar trei investitori s-au prezentat la licitaţia pentru cel mai mare combinat chimic al României, iar dintre ei, vedeta de televiziune Dan Diaconescu a avut cea mai bună ofertă. Ruşii de la Gazprom, care erau aşteptaţi de guvernul Ponta să vină cu miliardele de euro ca să salveze Oltchimul, nu au mai ajuns.

Astfel, ceea ce ar fi trebuit să fie o privatizare responsabilă, unde în joc este soarta celui mai mare combinat chimic din România, cu 3.300 de angajaţi şi cu un oraş în spate care trăiesc de pe urma lui, s-a transformat într-un circ de televiziune şi ar putea deveni pur şi simplu o cacealma electorală dacă Dan Diaconescu, câştigătorul licitaţiei, nu va semna contractul sau nu va veni cu banii.

Modalitatea în care s-a realizat această privatizare lasă un gust amar în lumea afacerilor, atât din România, cât şi din străinătate.

Experienţa şi bonitatea participan­ţilor nu au fost criterii pentru participarea la licitaţie, permiţând practic unei persoane fizice cu datorii şi dosare penale să liciteze şi în final să fie declarat câştigător.

În schimb, marile companii străine, care au şi banii, şi experienţa pentru a dezvolta Oltchim, nu s-au prezentat. Pentru ele, închiderea celui mai mare combinat chimic din România poate fi chiar mai bună decât preluarea, deoarece va elibera un loc pe piaţă.

Exact cum s-a întâmplat la privatizarea Cupru Min din luna martie, licitaţia a fost câştigată de cineva fără experienţă şi care la momentul câştigării nu avea bani, ei urmând să fie strânşi ulterior.

În privatizarea Oltchim, în joc nu este numai combinatul, care până acum încă nu a fost "tăiat la fier vechi", ca multe altele, ci şi credibilitatea unui întreg stat de a putea derula licitaţii în condiţii profesioniste.